Oceanele riscă să se sufoce cu deşeuri dacă nu sunt luate măsuri pentru protejarea lor. Centrul german de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale (DFKI) dezvoltă mai multe sisteme bazate pe inteligenţă artificială (AI) care pot contribui la detectarea deşeurilor plastice de la suprafaţa oceanelor lumii. Noua tehnologie, care face parte din proiectul PlasticObs+, va fi ataşată unor aeronave de supraveghere în scopul monitorizării oceanelor. Potrivit centrului, primele zboruri de test au fost satisfăcătoare. Obiectivul pe termen lung al DFKI este de a echipa aeronave de supraveghere utilizate la nivel global cu tehnologie cu senzori pe baza de AI. Aceasta va permite pentru prima dată inventarierea continuă şi cuprinzătoare a deşeurilor din plastic. Proiectul, condus de centrul de cercetare, este finanţat de guvernul german cu 1,9 milioane de euro pe parcursul a trei ani. "'Ne aşteptăm să avem un prototip operaţional până la încheierea proiectului, în martie 2025'', a spus liderul de proiect, Christoph Tholen. Nu a fost stabilită încă o agendă pentru dezvoltarea acestei tehnologii.
Pe de altă parte, Suprafaţa oceanelor a cunoscut recent cea mai caldă lună mai din istoria măsurătorilor meteorologice, a anunţat serviciul european Copernicus, potrivit AFP. "Temperaturile de la suprafaţa oceanelor au atins deja niveluri record, iar datele noastre indică faptul că temperatura medie pentru toate mările fără gheaţă în luna mai 2023 a fost mai mare decât în orice altă lună mai", a subliniat într-un comunicat Samantha Burgess, directoarea adjunctă a Serviciului european Copernicus privind schimbările climatice (C3S). Acesta din urmă se bazează pe analize computerizate generate pe baza a miliarde de măsurători efectuate de sateliţi, precum şi de nave, avioane şi staţii meteorologice din întreaga lume. Unele dintre datele folosite de Copernicus datează încă din 1950. În ceea ce priveşte temperaturile la nivel global, luna mai a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată. "Luna mai 2023 a fost a doua cea mai caldă înregistrată la nivel global, în condiţiile în care vedem că semne privind dezvoltarea El Nino continuă să apară în Pacificul ecuatorial", a adăugat Samantha Burgess. El Nino este un fenomen climatic natural, în general asociat cu o creştere a temperaturilor, o secetă sporită în anumite părţi ale lumii şi ploi abundente în altele. El s-a produs cel mai recent în sezonul 2018-2019 şi a lăsat în urma lui un episod deosebit de îndelungat al fenomenului La Nina, care provoacă efecte inverse şi, mai ales, o scădere a temperaturilor.