Interconectivitatea cu Moldova şi Ucraina - zonă de interes pentru investitorii din ţara noastră

Interconectivitatea în domeniul transporturilor şi în domeniul energetic reprezintă principala oportunitate pentru realizarea unor proiecte investiţionale în România şi Republica Moldova, au afirmat participanţii la dezbaterea "Perspective pentru România şi Republica Moldova în contextul geopolitic actual", organizată astăzi de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

În deschiderea dezbaterii, Florin Spătaru, ministrul Economiei, a arătat că este responsabilitatea României să se asigure că Republica Moldova parcurge drumul necesar pentru obţinerea independenţei energetice şi economice faţă de Federaţia Rusă.

"Am semnat un memorandum prin care am alocat 100 milioane euro pentru sprijinirea creşterii economice a Republicii Moldova. Am avut o întâlnire cu omologul meu de la Chişinău în care am discutat despre adaptarea instrumentelor pentru a permite autorităţilor Republicii Moldova să se pregatească de aderarea la Uniunea Europeană din perspectivă economică. Discutăm despre atragerea mai multor afaceri de tipul B2B, despre punerea în practică a strategiilor cu ţinte pentru atingerea obiectivelor, pentru a oferi o viziune pentru următorii ani. Vorbim despre o economie rezilientă, în care tranzacţiile nu sunt neapărat predictibile, dar avem o perspectivă despre ce vrem să obţinem. (...) De aceea, la Ministerul Economiei am iniţiat programe importante. Este vorba despre materiile prime - cum să le din Europa şi să le procesăm în România pentru a le oferi valoare adăugată. Apoi vorbim despre independenţa energetică onshore şi offshore - cum va fi introdusă această energie în lanţul valoric al economiei şi cum vom crea un ecosistem complet pe avantajul competitiv pe care îl avem pentru a ne apropia de beneficiarii noştri. Toate aceste aspecte se află pe agenda publică şi vor fi prinse într-o strategie, pe baza căreia vom aloca fonduri pentru industrie şi pentru economia circulară. (...) Proiectele pe care le avem - A7, A8 - şi focalizarea pe porturi reprezintă doar începutul facilităţilor oferite de ţara noastră, dar avem nevoie de sprijin pentru proiecte concrete destinate mediului de afaceri. Avem oportunităţi, discutăm despre crizele care ne afectează, dar avem un drum de urmat, în care România şi Moldova trebuie să colaboreze pentru o economie comună, cu aceleaşi standarde şi produse de calitate pentru o piaţă competitivă", a spus Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a menţionat că graniţele cu Ucraina ale României şi Republicii Moldova se întind pe 2300 kilometri, ceea ce reprezintă de patru ori mai mult decât graniţa Poloniei cu Ucraina.

La rândul său, Viorel Garaz, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării de la Chişinău a precizat că în acest an, în premieră, sistemul energetic al Republicii Moldova este interconectat cu Europa, prin intermediul României.

"Putem să spunem acum că nu mai suntem atât de dependenţi de energia furnizată din Rusia, chiar dacă gazul vine tot de acolo, prin intermediari, şi există unele momente în care sunt oferite condiţii mai bune Transnistriei pentru a sprijini fabricile cu capital rusesc, în timp ce noi plătim un preţ mai mare. Am avut intenţia de a ne conecta la gazele din Azerbaidjan, dar proiectul respectiv nu a mai fost realizat", a spus Viorel Garaz.

Oficialul din guvernul de la Chişinău a precizat că în Parlamentul Republicii Moldova se află mai multe proiecte de acte normative menite să faciliteze derularea afacerilor în ţara vecină.

"Suntem puternic focalizaţi pe digitalizare şi sper ca în perioada următoare investitorii străini să deschidă firme în Moldova şi să le administreze de la ei din ţară, fără a mai fi necesar să se deplaseze la Chişinău pentru înregistrarea noilor societăţi. Încercăm să simplificăm demararea afacerilor, să reducem raportările fiscale şi statistice, să ne axăm pe raportări electronice şi să accesibilizăm Republica Moldova ca destinaţie de investiţii, mai ales că avem un sistem fiscal accesibil pentru investitorii străini, în special în zonele economice libere şi în cele defavorizate. (...) În ultimul timp afacerile au fost pe stand-by, în aşteptare, din cauza conflictului din Ucraina, dar cu toate acestea avem un număr de investitori străini care ar dori să dezvolte afaceri în Republica Moldova. De exemplu un investitor ucrainean doreşte să facă vagoane în Moldova, alţi investitori ucraineni doresc să îşi relocheze afacerile la noi în ţară, iar un investitor din Marea Britanie ar dori sa dezvolte o afacere în domeniul reciclării deşeurilor", a spus Viorel Garaz.

El a mai arătat că guvernul de la Chişinău este focusat pe modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare, pentru a găsi soluţii cu privire la realizarea unui sistem de transbordare a vagoanelor, cisternelor, containerelor, de pe garniturile de tren care vin din Republica Moldova, unde ecartamentul este mai larg faţă de statele europene.

Mihnea Drumea, consilier de stat în Cancelaria premierului Nicola Ciucă, a amintit despre necesitatea interconectării ţării noastre cu Republica Moldova şi cu Ucraina, mai ales în domeniul transportului rutier şi transportului feroviar.

"În ceea ce priveşte Republica Moldova, fără o conectivitate bună cu infrastructura feroviară, e foarte dificil să operezi pe şosele şi să oferi rapiditate în sprijinirea şi în asigurarea securităţii. Dacă vrem să îi sprijinim, trebuie să ne mişcăm foarte repede. (...) Noi am elaborat un masterplan pentru crearea unor noi puncte de trecere a frontierei cu Moldova şi Ucraina şi pentru conectarea acestor puncte cu reţeaua europeana de transport TEN-T. Pentru realizarea acestei conexiuni este nevoie de finanţare europeană, deoarece costurile sunt foarte mari. E uşor să deschizi un nou punct de frontieră, dar ce facem cu drumurile care nu suportă transportul cu camioane grele. E nevoie de întărirea drumului pe 20 kilometri până la prima conexiune cu reţeaua feroviară. Trebuie să colaborăm cu Moldova şi Ucraina pentru a dezvolta în oglindă reţelele de transport din zonele de frontieră, pentru a ne mişca repede cu produsele, pentru a-i sprijini să exporte şi să importe rapid produsele necesare", a spus Mihnea Drumea.

El a amintit că la finalul sezonului estival va fi inaugurat noul sistem de semnalizare pentru canalul Sulina, care va ajuta navele să se deplaseze şi pe timpul nopţii, ceea ce va duce la o creştere cu 40% a capacităţii de transport pe acest şenal navigabil, ceea ce va fi benefic şi pentru transportul cerealelor din Ucraina către Portul Constanţa, dat fiind faptul că prin ţara noastră se realizează 55% din exportul cerealelor din ţara vecină aflată în conflict cu Federaţia Rusă.

Cristian Băcanu, preşedintele grupului parlamentar de prietenie cu Germania, a arătat că ţara noastră este al doilea mare investitor din Republica Moldova.

"Avem în Republica Moldova peste 1500 de companii cu capital românesc, al doilea volum al capitalurilor bancare, oferim peste 10.000 locuri de muncă şi derulăm afaceri de peste un miliard euro pe an. (...) Aderarea României la spaţiul Schengen ar reprezenta un pas important pentru lanţurile de aprovizionare cu Republica Moldova şi Ucraina", a spus Cristian Băcanu.

Andreas Lier, preşedintele AHK România, susţine că investiţiile trebuie să fie făcute şi în regiunile româneşti aflate la graniţele cu Republica Moldova şi cu Ucraina.

"Există deschideri pentru dezvoltarea de noi proiecte energetice, mai ales că în zona Brăila-Galaţi se naşte o nouă regiune economică, ce are şanse să devină puternică prin intermediul noului pod de peste Dunăre. După război putem să conectam Odessa cu Tulcea pe şosea, la fel şi Chişinăul. Investitorii se gândesc acum că pot investi în România, în Moldova sau în Europa de sud-est. Fluxurile de investiţii vin încoace, dar avem nevoie de fluxuri de calitate, iar regiunea Galaţi-Brăila este o regiune interesantă. Cred că în următorii 5 sau 10 ani vom avea un triunghi economic complet nou Ucraina-Moldova şi această regiune Brăila-Galaţi", a precizat Andreas Lier.

Cristian Secoşan, General Manager la Delgaz Grid & Deputy Manager la E.ON România, a vorbit despre interconexiunile din domeniul energetic cu Republica Moldova, dar a subliniat că este nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru ca volumul investiţiilor să crească în ţara respectivă.

"Pe lângă ele este nevoie de infrastructură şi de capital uman. În Republica Moldova peste 2/3 din cetăţeni sunt vorbitori de limba română, foarte puţin doar vorbitori de rusă, iar în Ucraina avem o comunitate puternică vorbitoare de limba română. Este nevoie de dezvoltarea unor proiecte privind capacităţi de producţie a energiei în Republica Moldova, proiecte privind reţeaua electrică, finanţate din fondurile europene, dar şi de la BERD pentru operatorii de reţea din ţara respectivă", a spus Cristian Secoşan.

Cert este că în condiţiile în care ţara noastră tinde să se transforme în următorii ani într-un hub energetic regional, este nevoie de investiţii care să asigure interconectivitatea capacităţilor de producţie de la noi cu reţelele de transport şi distribuţie din Republica Moldova, pentru a le asigura celor de peste Prut independenţa energetică faţă de Federaţia Rusă, independenţă care să se concretizeze în dezvoltare economică.