Întunericul este tot mai aproape şi de Suedia

Dacă nu ar fi fost decât situaţia dezastruoasă a imigraţiei sau a bulei imobiliare fără precedent, poate că Suedia ar fi găsit soluţii, chiar şi sub conducerea social-democraţilor. Din păcate, anumite perioade istorice sunt marcate de o "acumulare" extraordinară a unor "stări de graţie", care se "materializează", aproape invariabil, în urma aplicării unor politici iresponsabile, ale căror efecte de ordin superior sunt ignorate.

La fel ca în majoritatea statelor din Uniunea Europeană şi în Suedia este la "modă" aplicarea stahanovistă a măsurilor de "înverzire" a economiei, nu doar prin favorizarea cu orice preţ a surselor eoliene sau solare, dar şi prin scoaterea accelerată din funcţiune a centralelor atomice.

Rezultatele nu au întârziat să apară, iar acum una dintre cele mai prospere ţări din lume se îndreaptă hotărâtă către un viitor dezindustrializat şi o nouă eră a întunericului.

Presa din ţara scandinavă a scris recent că închiderea reactoarelor de la centrala Barsebäck a pus regiunea Skane, al cărui principal oraş este Malmö, în situaţia de a importa energie electrică din Danemarca şi Germania. Pe fondul unei cereri care depăşeşte de circa 4 ori producţia regională, energia electrică ar fi trebuit să vină din zona de nord (Norrland), unde s-au realizat cel mai mari investiţii în centrale eoliene, pe fondul unei densităţi reduse a populaţiei.

Dar transportul presupune existenţa unor reţele de înaltă tensiune între Nord şi Sud bine calibrate şi încă nu s-a ajuns până acolo.

Mai mult, este nevoie de electricitatea "verde" şi în Nord, conform publicaţiei Ystads Allehanda, care scrie despre investiţii în noi oţelării, fabrici de baterii sau "ferme" de servere, caracterizate drept "proiecte politice".

Astfel, în regiunile industrializate şi cu densitate mare a populaţiei din Sud a apărut un fenomen deosebit de îngrijorător. Dincolo de perspectiva creşterii accelerate a preţurilor energiei electrice, companiile, atât cele suedeze cât şi cele străine, au început să facă pregătiri pentru mutarea din Suedia din cauza incertitudinilor privind continuitatea alimentării cu electricitate.

"Fiabilitatea şi predictibilitatea sunt factori importanţi în realizarea investiţiilor necesare Suediei pentru atingerea obiectivelor climatice cu o creştere economică continuă", a declarat un oficial al organizaţiei Confederation of Swedish Enterprise pentru publicaţia Tidningen Näringslivet.

Pe de altă parte, Magnus Olofsson, membru al Royal Swedish Academy of Engineering Sciences, afirmă că "există numeroase deficienţe în sistem" şi "fiecare reactor este important în partea de sud a sistemului energetic". În opinia sa "marea problemă o reprezintă lipsa capacităţii de transmisie".

Olofsson subliniază că "asistăm de mai mulţi ani, cel puţin din 2011, la scăderea capacităţii de transmisie a reţelei electrice" şi avertizează că "o astfel de evoluţie nu este normală în condiţiile în care închidem reactoarele din sud şi construim centrale eoliene mari în nord".

Se pare că o astfel de problemă este prea dificilă pentru a fi înţeleasă la adevărata sa dimensiune, nu doar de autorităţile de la Stockholm, ci de întreaga clasă politică europeană, indiferent până unde ajunge ironia amară.

În condiţiile în care producţia de energie "verde" este concentrată în regiunea nordică a Suediei, firmele ar trebui să profite din plin de această "oportunitate", care ar semnaliza şi o înaltă conştiinţă socială.

Dar nu este deloc aşa. Dagens Industri, principalul cotidian financiar al Suediei, scria la sfârşitul lunii trecute că o municipalitate din Norrland a pierdut 2.000 de locuri de muncă din cauza incapacităţii de furnizare fără întreruperi a electricităţii.

După cum arată articolul din DI, o companie internaţională a abordat municipalitatea Robertsfors din regiunea Västerbotten pentru înfiinţarea unei "operaţiuni industriale pe scară largă". Răspunsul a fost negativ, iar motivul oferit a fost lipsa de electricitate.

Cotidianul financiar mai citează un raport recent, conform căruia "îngrijorările legate de furnizarea energiei electrice sunt deosebit de mari în multe dintre municipalităţile ţării".

Carl Berglöf, expert în energie nucleară, a declarat pentru Tidningen Näringslivet că reţeaua electrică a Suediei a fost construită pe baza existenţei a 12 reactoare nucleare în partea de sud a ţării. În prezent jumătate dintre acestea au fost închise.

Expertul suedez a avertizat apoi că "preţurile mari ale energiei electrice vor descuraja investiţiile pe termen lung" şi a subliniat că "sunt îngrijorat pentru un viitor în care mari segmente ale sectorului industrial vor fi electrificate".

Cum acest marş către o nouă eră a întunericului este puţin probabil să fie oprit în viitorul apropiat, mai rămâne de văzut cât timp le va lua politicienilor să "descopere" că există o corelaţie directă şi deosebit de puternică între ceea ce cunoaştem sub numele de civilizaţie şi consumul de energie, iar atingerea unor obiective climatice iluzorii nu se poate face fără sacrificarea dezvoltării economice.

Opinia Cititorului ( 6 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.09.2021, 09:39)
cred ca povestea asta cu energia verde face parte tot din marele plan al resetarii mondiale . asa cum la covid nu intereseaza sanatatea , ci masurile aberante , asa si asta cu energia are drept scop punerea la pamant a celor si asa vulnerabili . si ca deobicei , iesirea la suprafata primii cei mai puternici , sau altfel cei bogati si mai bogati si cei saraci , mai saraci . sa nu mai vorbesc de ipocrizie , tot cei bogati isi inchid minele mai incolo , iar saracii si prostii de maine .
2. Am inteles, deci in 10 ani Nuclearelectrica?
(mesaj trimis de anonim în data de 03.09.2021, 09:44)
Tinand cont ca politicul nostru este obedient asta imi spune ca in maxim 10 ani nu o sa facem inca niste reactoare la Nuclearelectrica, ci o vom inchide de tot!
S-ar putea ca reactoarele planificate sa fie facute de americani sa nu fie altceva decat Bechtel 2.0.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Adi în data de 03.09.2021, 13:30)
  Nuclearelectrica trebuie sa pivoteze clar in urmatorii ani spre energie verde si sa isi schimbe si numele eventual!
  2.2. Si Americanii (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.09.2021, 16:23)
  Ce rost mai au reactoarele alea noi?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.09.2021, 11:30)
Inca un jurnalist care nu intelege pe care parte se invarte mingea, dar ii tot da inainte cu gandirea.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.09.2021, 23:08)
Tradus de Mircea Băduț Fuziunea și fisiunea: ambele eliberează energie, dar cum diferă aceste procese și care sunt implicațiile lor pentru generarea de energie electrică?
În fisiune, energia se obţine prin divizarea atomilor grei (cu masă atomică mare), precum uraniul, în atomi mai mici, precum iod, cesiu, stronțiu, xenon și bariu, pentru a numi doar câțiva. Pe de altă parte, fuziunea combină doi atomi ușori, precum izotopii de hidrogen – deuteriu și tritiu – pentru a forma heliul, un atom mai greu. Ambele reacții degajă energie, o energie care, multiplicată şi colectată într-o centrală atomică, poate fi utilizată pentru a fierbe apă, iar aceasta, antrenând un generator de abur, va produce electricitate.
Stânga: fuziunea, când doi atomi uşori se unesc şi eliberează energie.
Dreapta: fisiunea, când un atom greu se divide şi eliberează energie.
EUROfusion
Fisiunea şi reacţiile în lanţ
Fisiunea este procesul nuclear folosit actualmente în centralele nuclearo-electrice. Procesul este declanșat de atomul de uraniu prin absorbția unui neutron, ceea ce face ca nucleul acestuia să devină instabil. Rezultatul instabilității este ruperea nucleului, în diverse forme, și producerea de alţi neutroni, care la rândul lor lovesc mai mulți atomi de uraniu și îi fac instabili, și procesul continuă mai departe. Această reacție în lanț este cheia reacțiilor de fisiune, şi în condiţii necontrolate ea poate duce la un proces de avalanşă cu risc de accident nuclear. În centralele nucleare convenționale actuale sunt instalate sisteme care moderează reacțiile în lanț, pentru a preveni scenarii de accidente, și sunt luate măsuri de securitate stricte pentru a face față problemelor de proliferare.
Fuziune: inerent sigură, dar cu multe provocări
Spre deosebire de fisiunea nucleară, reacția de fuziune nucleară într-un tokamak este o reacție inerent sigură (neexistând riscul reacţiei în lanţ). Însă motivele care au făcut ca fuziunea să fie atât de dificil de realizat până în prezent sunt aceleași care o fac sigură: este o reacție fin echilibrată şi foarte sensibilă la condiții – reacția încetează dacă plasma este prea rece sau prea fierbinte, ori dacă există prea mult combustibil sau nu este suficient, ori dacă sunt prea mulți contaminanți, sau dacă câmpurile magnetice nu sunt configurate corect pentru a controla turbulența plasmei fierbinți. Acesta este motivul pentru care fuziunea este încă în fază de cercetare și dezvoltare – pe când fisiunea produce de mult timp electricitate.
Energia de legătură
Nucleele mai mici fuzionează și eliberează
energie, până la fier, unde nu mai este
eliberată energie prin fuziune.
EUROfusion
Cheia pentru care unii atomi se divid și eliberează energie, în timp ce alții fuzionează pentru a face același lucru, constă în cât de strâns sunt ținuți împreună protonii și neutronii acelor atomi. Dacă o reacție nucleară produce nuclee care sunt mai strâns legate decât originalele, atunci energia va fi produsă prin fuziune, pe când la fisiune este invers.
Se pare că atomii cu cele mai strâns legate nuclee sunt cei ai elementelor având dimeniunea nucleului apropiată de cea a fierului, care are 26 de protoni. În concluzie, se poate elibera energie fie prin divizarea nucleelor foarte mari, cum ar fi uraniul cu cei 92 de protoni ai săi (rezultând atomi mai mici), fie prin fuzionarea nucleelor foarte ușoare, cum ar fi hidrogenul, elementul cu un singur proton (rezultând atomi mai mari).
S-au dezvoltat accelerat sisteme de reciclare sau consum de 99 % din miezurile folosite de reactoare.
"Energia Verde" are un avantaj!
Care?
Acela de a da utilitate masei monetare exponentiale din piata si a absorbii inflatia, directionand profiturile in dezvoltarea altor industrii si chiar directionand inflatia in alte tar cazute in deflatii lungi.
Tin minte cand panourile electrice nu costau mai mult de 1 salariu de prin europa! Erau celulele foto atat de ieftine ca, cu 1 paine din RO cumparai 4 celule.
Cresterea "energiei" si politicile "verzi" (unele bune restul pocnituri) au ceva in stransa legatura cu inflatia masei monetare - a creditarii - a expansiunii economice.
Energia in perioada 80-90 cadea efectiv in cap ca pret international!!!
Se "facea reducere prin RO" chipurile pe seama populatiei dar noi o exportam pe profit achitand din datoria natiei.
Acum nu exportam ci tot importa sever energie ca sa exportam la randul nostru mai mult pret in crestere si implicit capital nominal inflat din piata.
semnat comenturi "cretine"