Inundaţiile strică preţul terenurilor din nordul Capitalei

• Indiferent de locaţie, cumpărătorii se interesează acum de factorul de risc

• Localităţile cu primari gospodari vor fi mai bine cotate pe piaţa imobiliară

Schimbările dramatice ale climei şi inundaţiile fără precedent care au afectat ţara noastră au zguduit şi piaţa imobiliară. Dacă pînă în prezent locaţia şi utilităţile constituiau elemente primordiale în alegerea şi formarea preţului terenurilor rezidenţiale, acum cumpărătorii se reorientează şi nu-i mai interesează decît riscurile loturilor pe care ar dori să şi le cumpere. Şi Bucureştiul a avut de suferit de pe urma ploilor abundente. Astfel că, dacă pînă mai ieri casa de vis era amplasată pe un teren generos cu ieşire la un lac sau o apă curgătoare, acum imaginea este de coşmar pentru că apele au înghiţit localităţi întregi după ultimele ploi.

Emil Giurgiu, preşedintele Camerei de Comerţ Imobiliar, susţine că, în ultima vreme, instituţia a fost asaltată de cereri ale agenţiilor imobiliare, dar şi ale unor cumpărători prin care li se solicită să stabilească factorul de risc al terenurilor din Capitală şi împrejurimi. Domnia sa ne-a declarat că inundaţiile din ultimele zile de la periferia Capitalei şi din unele localităţi apropiate precum Pipera-Tunari, Mogoşoaia şi Domneşti au răsturnat scara tradiţională de valori a cumpărătorilor de terenuri sau de locuinţe noi.

Nordul a scăzut brusc în ochii cumpărătorilor care se sperie uşor, dar oferă un avantaj în negocierea preţurilor celor care sînt dispuşi să-şi asume un risc de dragul amplasamentului. Preţul terenurilor va fi stabilit, de acum încolo, cu mai mult discernămînt. "Factorul de risc va aduce preţurile terenurilor de la valorile exorbitante la care au ajuns la nişte limite normale, care vor reflecta valoarea reală de piaţă a proprietăţii respective", ne-a precizat domnia sa.

Emil Giurgiu consideră că este hazardat să estimeze cu cît se vor ieftini terenurile în perioada următoare pentru că fiecare parcelă scoasă la vînzare, indiferent de locaţie, va fi judecată individual, după factorul de risc la care este expusă. "Nu mai puţin adevărat este că mulţi dintre cei care vor să achiziţioneze teren pentru construcţia de vile se vor reorienta către localităţi mai sigure, unde administraţia locală a fost mai înţeleaptă, a dezvoltat strategic infrastructura şi utilităţile şi au trecut cu bine peste fenomene meteorologice nefavorabile", a adăugat domnia sa. Un exemplu pozitiv este Snagovul, care, deşi este mai departe de Capitală, a trecut cu bine peste ploile interminabile şi beneficiază de toate utilităţile. Primăria a avut aici grijă să investească în modernizarea reţelelor şi în extinderea lor, în funcţie de dezvoltarea imobiliară a localităţii. Şi ca Snagov mai sînt multe comune şi sate în apropierea Capitalei.

O mare vină în situaţia extrem de neplăcută şi şocantă din localităţile din nordul oraşului o au administraţiile locale, care deşi au cîştigat bani grei de pe urba contribuabililor care au ales să-şi construiască vile în zonă, nu s-au sinchisit să folosească aceste fonduri pentru realizarea de sisteme de drenaj, de canalizare sau de alimentare cu apă potabilă. Nu au impus nici un regulament de urbanism şi nici măcar nu au întocmit hărţi şi planuri cu factorii de risc a terenurilor din unitatea administrativ-teritorială pe care o conduc. "Ceea ce facem noi acum, ca să răspundem solicitărilor agenţiilor imobiliare sau cumpărătorilor care întreabă de factorii de risc, este, de fapt, obligaţia administraţiilor locale", afirmă preşedintele Camerei de Comerţ Imobiliare.