Investigaţia asupra manipulării ROBOR, rezultate promise pentru începutul anului

• Interviu cu domnul Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

• "Oltchim poate să obţină un ajutor de stat substanţial"

Reporter: Stimate domnule preşedinte, vă rog să ne spuneţi, punctual, care ar fi investigaţiile pe care intenţionează Consiliul Concurenţei să le finalizeze în acest an?

Bogdan Chiriţoiu: Am speranţa că, în prima parte din 2013, vom duce la capăt investigaţiile privind manipularea dobânzilor ROBOR, preţul petrolului, retail-ul alimentar şi poate cea pe gestionarea deşeurilor electronice, aceasta din urmă depinde de deblocarea de către instanţă. Investigaţia din domeniul retail-ului alimentar este finalizată la nivelul direcţiei şi urmează procedurile specifice: audieri, deliberări.

De asemenea, pentru prima parte a anului 2013 ne propunem finalizarea investigaţiilor utile - anchetele sectoriale privind energia electrică şi cardurile bancare (comisioanele percepute de bănci comercianţilor care au instalat POS-uri). Pentru partea a doua a anului avem în vedere investigaţiile asupra traderilor de energie care au încheiat contracte bilaterale cu Hidroelectrica şi cele privind asfaltările.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre investigaţia privind manipularea indicelui pieţei monetare în octombrie 2008?

Bogdan Chiriţoiu: În condiţii normale, cred că vom da publicităţii această investigaţie la începutul acestui an, posibil chiar în ianuarie 2013. Am terminat raportul de investigaţie, a fost dezbătut la Bruxelles, ne-am consultat cu reglementatorul, am avut două rânduri de analize în cadrul Consiliului, iar acum se află la plen.

La această speţă, trebuie să decidem dacă este vorba de o cartelizare a băncilor sau o reacţie la condiţiile de piaţă din acel moment. Unele bănci sunt suspectate că au manipulat indicele pieţei monetare, respectiv dobânzile inter-bancare.

Deciziile din acel moment ale Băncii Naţionale a României au fost foarte dure, Banca Centrală asigurând supravegherea sistemului bancar, mai ales că şocurile provocate puteau fi transmise în economia reală.

Dar ceea ce investigăm noi este diferit de ceea ce face BNR. Noi vrem să vedem dacă a fost o înţelegere între bănci în acel moment, iar BNR a urmărit diminuarea impactului crizei asupra sistemului bancar şi asupra economiei.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre investigaţia cu privire la piaţa carburanţilor?

Bogdan Chiriţoiu: Avem în lucru o investigaţie pe piaţa carburanţilor, dar aceasta se referă la fapte de dinainte de aderarea Româ-niei la UE. Este o rămăşiţă a cazului în care am aplicat, la începutul anului trecut, amenzi record de peste 200 milioane euro.

Ne-am concentrat pe pregătirea pentru instanţă a acestui caz privind eliminarea de pe piaţă a unui sortiment de benzină. Suntem singurii din Europa care am reuşit să găsim dovezi privind o înţelegere între companiile petroliere (pe ori-zontală) şi să le sancţionăm.

Prioritatea Consiliului Concurenţei a fost apărarea împotriva companiilor petroliere care au contestat această amendă. De caz se ocupă doar departamentul nostru juridic; nu folosim case de avocatură, aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Instanţele nu au acceptat suspendarea amenzii pentru companiile petroliere, lucru pe care îl făceau acum cîţiva ani. În ultimii ani însă, instanţele au devenit mult mai restrictive, ceea ce pe noi ne-a bucurat. În consecinţă, anul trecut, ANAF a încasat integral amenda. Este însă foarte important să câştigăm cazul în instanţă.

Reporter: Câte investigaţii a declanşat Consiliul Concurenţei în 2012?

Bogdan Chiriţoiu: În perioada ianuarie-noiembrie 2012, au fost declanşate 19 investigaţii de încălcare a legii concurenţei, din care 16 din iniţiativa Consiliului Concurenţei. Numărul investigaţiilor declanşate este în uşoară scădere faţă de 2011 pentru că ne concentrăm pe finalizarea cazurilor în derulare. De asemenea, au fost declanşate 3 investigaţii (anchete) sectoriale, în cadrul cărora vor fi analizate: piaţa distribuţiei de filme către cinematografele din România, sectorul gazelor naturale din România şi piaţa serviciilor de salubrizare la nivel naţional.

Astfel, la sfârşitul lunii decembrie aveam în derulare 71 de investigaţii şi 9 anchete sectoriale.

Reporter: Câte investigaţii au fost finalizate în 2012? Care este valoarea amenzilor acordate în 2012?

Bogdan Chiriţoiu: În 2012 au fost finalizate 22 de investigaţii, iar alte 30 de investigaţii sunt în faze avansate. Valoarea amenzilor aplicate este de 30,21 milioane lei (aproximativ 6,7 milioane de euro). Astfel, 25.464.865 lei (aproximativ 5,6 milioane euro) au primit patru companii pentru trucarea a două licitaţii organizate de TRANSGAZ Mediaş: CON-D-MAG SA - 4.548.658 lei (1 milion de euro), INSPET - 7.296.204 lei (1,6 mi-lioane euro), MOLDO-COR- 2.235.028 lei (500.000 euro), TMUCB -11.384.975 lei (2,5 milioane euro).

Amenzi de 3.010.705 lei (aproximativ 663.326 euro) au primit cinci companii pentru trucarea unei licitaţii organizate de CNADNR: Plastidrum - 1.564.619,35 lei; Signature Semnalizare - 11.573,35 lei; Swarco România - 33.012,00 lei; Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH din Austria - 1.192.167,46 lei; Eleftherios Kokkinakis LTD din Grecia - 209.333,45 lei.

Compania Do-Fi East Holding GmbH Austria a fost amendată cu 1.064.827 lei (aproximativ 263.628 euro) pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de obţinerea autorizării din partea autorităţii de concurenţă.

O amendă de 593.089 lei (aproximativ 131.798 euro) a primit Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJ), iar 80.323 lei (aproximativ 17.850 euro) au primit două companii pentru furnizarea de informaţii inexacte în cadrul investigaţiei desfăşurate pe piaţa lucrărilor de marcaje rutiere, atribuite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De asemenea, Consiliul Concurenţei a acordat amenzi de 3.041 lei pentru două companii pentru furnizarea de informaţii incomplete, respectiv nefurnizarea de informaţii în cadrul investigaţiei de cunoaştere a pieţei distribuţiei de filme către cinematografe, iar 3000 de lei pentru concurenţă neloială.

Reporter: Aţi primit vreo reclamaţie din partea Discovery Networks cu privire la eliminarea din grila de programe oferită de către RCS/RDS?

Bogdan Chiriţoiu: Discovery a depus o sesizare privind eliminarea din grila de programe a RCS/ RDS. De asemenea, am primit o sesizare de la CNA în acest sens, precum 3 petiţii de la clienţi.

Acest scandal face parte din lunga serie de plângeri între operatorii de cablu şi televiziuni.

Platformele sunt destul de concentrate pe piaţa românească şi, chiar dacă nu a avut loc fuziunea dintre UPC şi RCS, tot a existat un proces de consolidare pe acest segment.

Atât platformele, cât şi televiziunile au forţă de piaţă şi de aceea există conflicte de câţiva ani între ele. Consider că este o zonă în care Consiliul Concurenţei ar trebui să se uite mai atent, pentru că aceste platforme transmit pachete de servicii - telefonie, internet, tv etc. Dar, pe de altă parte, televiziunile nu sunt "victimele slabe" în acest scandal.

Consiliul Concurenţei nu este reglementator. Opinia mea este că el nu poate să se arunce repede în luptă. Noi trebuie să fim o instituţie care are o forţă mare de lovire într-un termen mai lung de acţiune - 5 ani de zile pentru deschiderea unei investigaţii , 10 ani pedepsirea unei fapte. Consiliul Concurenţei poate să urmărească pe cineva mult timp. Admit însă că nu trebuie să lăsăm victima să moară până intervenim noi.

Înainte de a acţiona, Consiliul Concurenţei trebuie să lase piaţa să se autoregleze. Sunt momente însă în care acest lucru nu se întâmplă şi atunci intervenim noi.

Dacă există un conflict comercial, aşa cum este cel între televiziuni şi platforme, eu aş fi tentat să nu intervenim. Câteodată plângerile transmise Consiliului sunt folosite ca mijloc de negociere, ceea ce nu ne convine.

Cetăţenii au acum posibilitatea să se mute la concurenţă dacă nu le convine operatorul de cablu. Din fericire, acum există satelitul care permite migrarea către alţi ope-ratori.

Iar dacă platforma nu-ţi oferă posturile tv cu care te-ai înţeles în contract, există protecţia consumatorilor, există instanţele la care ar trebui să apeleze cetăţenii.

Reporter: În ce stadiu este proiectul derulat împreună cu Banca Mondială pentru creşterea eficienţei activităţii Consiliului?

Bogdan Chiriţoiu: În cadrul proiectului "Eficientizarea activităţii de aplicare a politicilor de concurenţă în corelare cu politicile sectoriale", Consiliul Concurenţei beneficiază de consultanţă specifică din partea Băncii Mondiale. Proiectul se desfăşoară pe 4 componente: revizuirea şi adoptarea cadrului legislativ privind concurenţa de piaţă, consolidarea activităţii de advocacy în domeniul concurenţei în organismele publice şi guvernamentale, implementarea unei noi arhitecturi de business la nivelul Consiliului Concurenţei şi creşterea capacităţii de resurse umane. La ora actuală, reprezentanţii Consiliului lucrează cu experţii Băncii Mondiale pentru implementarea proiectului, ce urmează a fi finalizat la începutul anului viitor.

Reporter: V-aţi plâns în nenumărate rânduri că nu aveţi suficient personal calificat pentru toate investigaţiile. Aţi făcut vreun progres în acest sens?

Bogdan Chiriţoiu: Am reuşit să mai angajăm trei economişti, cerinţă a Comisiei Europene, şi sperăm ca, astfel, să formăm "unitatea de analiză economică". Ceea ce ne dorim este, ca pe lângă efectuarea de studii şi cercetări de piaţă, să sprijine şi echipele de investigaţii prin analiza economică a cazurilor.

De asemenea, având în vedere că am preluat noi activităţi (Consiliul de supreveghere în domeniul feroviar de la Ministerul Transporturilor şi administrarea legii privind Concurenţa neloială de la Ministerul Finanţelor) am obţinut o derogare de la regula de blocare a angajărilor şi, ca urmare, sunt în curs de derulare procedurile pentru anga-jarea unor specialişti în aceste domenii.

Avem dificultăţi în angajarea de jurişti, ceea ce constituie o problemă mai ales datorită faptului că numărul proceselor a crescut cu peste 20%.

Reporter: Ce ne puteţi spune de Consiliul de supraveghere în domeniul feroviar pe care l-aţi preluat de la Ministerul Transporturilor?

Bogdan Chiriţoiu: Este prima noastră intrare pe segmentul de reglementare. De fapt, suntem semi-reglementator, momentan. Acolo avem un monopol natural care este cel reglementat - reţeaua de cale ferată administrată în mare parte de SNCFR SA şi Consiliul Feroviar trebuie să se asigure că monopolul nu impune condiţii discriminatorii între diferiţii operatori feroviari, în special cei de marfă, din punct de vedere al accesului.

Vom vedea dacă vom face şi pasul următor de reglementare, care înseamnă să stabilim şi tariful de utilizare a infrastructurii feroviare care este actualmente stabilit de Guvern. Până acum, Consiliul Feroviar are rol doar de consultare în stabilirea preţului.

Reporter: În urmă cu câţiva ani, Consiliul Concurenţei a întocmit un material care să stea la baza unui proiect de iniţiativă legislativă care avea ca scop eliminarea favoritis-mului acordat Loteriei Naţionale şi crearea unei autorităţi independente de reglementare. Care este stadiul acestui proiect?

Bogdan Chiriţoiu: Înfiinţarea autorităţii independente de reglementare în domeniul jocurilor de noroc a fost o sugestie a noastră, dar decizia revine, evident, guvernului.

Consiliul Concurenţei are, însă, în derulare o investigaţie privind posibila practică anticoncurenţială între CN Loteria Română, SC Lotrom, SC Intracom şi SC Intralot privind organizarea şi exploatarea jocului de Noroc Video Loterie. Investigaţia a fost declanşată (prin autosesizare) în luna martie a anului 2012, când a avut loc şi o inspecţie inopinată la sediile companiilor implicate. La ora actuală, se analizează documentele ridicate în cadrul inspecţiei. De asemenea, colaborăm cu Comisia Europeană care se interesează de contractul dintre aceste companii, dar din perspectiva unui posibil ajutor de stat.

Reporter: Care este situaţia investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al SC Hewlett - Packard România?

Bogdan Chiriţoiu: Investigaţia privind un posibil abuz de poziţie dominantă al HP Romania a fost declanşată în luna martie a anului 2012 şi sperăm să reuşim să o finalizăm în cursul anului 2013. În acest caz, suspectăm un posibil abuz de poziţie dominantă al HP România, manifestat printr-un comportament discriminatoriu în relaţia cu unul dintre partenerii săi contractuali.

Reporter: Licitaţia de spectru organizată de ANCOM s-a finalizat fără intrarea pe piaţă a vreunui nou operator străin. Ar fi fost benefice astfel de intrări pentru mediul concurenţial din piaţa telecomunicaţiilor mobile?

Bogdan Chiriţoiu: Într-adevăr, pe piaţa telecom, evenimentul cheie al anului 2012 a fost licitaţia prin care s-au împărţit frecvenţele pentru următorii 15 ani. Consiliul Concurenţei a avut un rol important: am convins ministerul şi reglementatorul să aplice reguli ce au permis o mai mare concurenţă pe piaţă. Avem 4 operatori prezenţi pe piaţa telecom şi am lăsat o portiţă intrării şi altor operatori pe piaţă; ţinând cont că licenţele sunt pe 15 ani, exista riscul să se îngheţe piaţa pe o perioadă lungă de timp, pentru o industrie foarte dinamică. De aceea, era foarte important pentru noi să existe posibilitatea de a intra şi alţi operatori în afară de cei 4 care au câştigat licenţele în cadrul licitaţiei.

Reporter: Care este situaţia ajutorului de stat pe care îl vrea Oltchim?

Bogdan Chiriţoiu: Am mers la Bruxelles, am spus că vrem să acordăm un ajutor de salvare pentru combinat, începând de la 20 milioane de euro. Comisia Europeană ne-a cerut informaţii suplimentare, iar Ministerul Economiei urmează să trimită aceste date.

"Oltchim" Râmnicu Vâlcea poate să obţină un ajutor de stat substanţial, dar acesta trebuie bine motivat, trebuie să existe un plan real de restructurare.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre relaţia Consiliului cu reglementatorii?

Bogdan Chiriţoiu: O istorie foarte bună de colaborare am avut-o cu ANCOM şi ne-am dori să dezvoltăm acest model şi cu alţi reglementatori. Domeniul energiei este foarte important pentru noi, mai ales că este în proces de liberalizare. Relaţia Consiliului Concurenţei cu Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE) s-a îmbunătăţit pe parcursul timpului. Nu prea este în cultura românească să colaboreze instituţiile între ele, însă legea ne obligă să facem acest lucru şi chiar s-a creat la ANRE un Consiliu Consulativ din care facem şi noi parte.

Atât noi, Consiliul Concurenţei, cât şi ANRE avem zone comune de activitate, în special în domeniul energiilor regenerabile, şi acolo trebuie să colaborăm ca să pregătim notificarea pentru Comisia Europeană. Pornind de aici ar trebui să construim colaborarea cu ANRE şi pe alte segmente.

Reporter: Vă mulţumesc!