INVESTIGAŢIE, LA UN AN DE LA TĂIEREA DATORIILOR Comisia Europeană pune tunurile pe "Oltchim"

Comisia Europeană a anunţat, vineri, că a deschis o investigaţie aprofundată să verifice dacă anularea datoriilor de către statul român şi continuarea aprovizionării "Oltchim" de către întreprinderi de stat, în pofida deteriorării situaţiei financiare a acestuia, au respectat normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană nu ne spune însă ce i-a venit tocmai acum să se apuce de ancheta "aprofundată", căci "ştirea" reducerii datoriilor combinatului vâlcean e veche de vreun an de zile.

În aprilie anul trecut, ca urmare a rămânerii definitive a deciziei judecătoreşti de aprobare a planului de reorganizare, combinatului Oltchim i-au fost şterse datorii de 2,38 miliarde lei. În urma acestei anulări, datoriile totale ale companiei au scăzut de la 3,74 la 1,36 miliarde lei.

Astfel, combinatul, aflat în insolvenţă, a raportat un profit net "pe hârtie" de 2,3 miliarde lei pe anul trecut.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediului de Afaceri consideră că declanşarea investigaţiei Comisiei Europene privind ştergerea datoriilor Oltchim este un pas important pentru clarificarea procesului de reorganizare economică şi de vânzare a companiei chimice, potrivit unui comunicat al ministerului, iar o reacţie similară a transmis şi consorţiul de administratori judiciari, Rominsolv şi BDO Business Restructuring.

În ianuarie 2013, Gheorghe Piperea, partener în cadrul Rominsolv, declara că ştergerea datoriilor către stat ale Oltchim Râmnicu Vâlcea nu necesită aprobarea Comisiei Europene, dacă operaţiunea se va desfăşura în cadrul procedurii insolvenţei.

În august 2014, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spunea că Bruxelles-ul a cerut României o serie de clarificări pe tema privatizării combinatului Oltchim, întrucât existau suspiciuni că statul nu se comportă ca un investitor privat. Domnia sa făcea referire, atunci, la preluarea, de către statul român, a rafinăriei Arpechim de la Petrom pentru a o vinde la pachet cu Oltchim.

Avocatul Gheorghe Piperea declara, atunci, că nu a primit oficial nicio solicitare de la Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană. Domnia sa ne-a precizat, la data respectivă: "În cazul Oltchim, nu vorbim despre privatizare, ci de reorganizare judiciară în vederea salvării combinatului. Acest proces al reorganizării judiciare este controlat de creditori, nu de statul român şi, cu votul creditorilor, activele bune ale Oltchim sunt trecute pe un SPV (n.r. special purpose vehicle) pentru a fi vândute investitorilor interesaţi".

Preşedintele Consiliului Concurenţei susţinea, în august 2014: "Comisia cere explicaţii cu privire la faptul că, deşi Oltchim are datorii la stat, statul nu o execută, cum ar trebui să facă orice creditor, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la un posibil ajutor de stat".

CE: "Planul de reorganizare a Oltchim nu pare a întruni criteriile prevăzute de orientările UE"

Comisarul european Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenţei, a declarat, vineri: "În urma dificultăţilor economice întâmpinate de societatea Oltchim şi a anulării datoriilor publice ale acesteia, trebuie să verificăm dacă un creditor privat ar fi acceptat să acţioneze în acelaşi mod. Datorită recentei sale reorganizări, situaţia financiară a Oltchim s-a îmbunătăţit, iar România speră să găsească un nou investitor. Obiectivul nostru este de a facilita un viitor sustenabil al activităţilor economice ale acestei societăţi, care să nu mai necesite un sprijin suplimentar din partea guvernului".

Oltchim este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din România şi din sud-estul Europei. Statul român deţine un pachet de control de 54,8% în cadrul societăţii. În ianuarie 2013, Oltchim a fost declarată insolventă. De atunci, aceasta a trecut printr-un proces de reorganizare, conform unui plan elaborat de administratorul judiciar (şi aprobat de majoritatea creditorilor Oltchim), vizând plata datoriilor anterioare din încasările pentru o viitoare privatizare. Având în vedere faptul că preţul de vânzare estimat în eventualitatea unei privatizări nu ar acoperi întreaga datorie, creditorii publici ai Oltchim au acceptat anulări totale sau considerabile ale datoriilor.

"Comisia va examina în special: acumularea datoriilor faţă de Autoritatea română pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS); anulările de datorii de către AAAS şi diferite întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar; sprijinul acordat Oltchim de două societăţi de stat (CET Govora şi Salrom) care, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a Oltchim, au continuat să aprovizioneze Oltchim cu energie electrică, abur şi soluţii saline", se mai arată în comunicatul CE.

Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, intervenţiile publice în activitatea societăţilor sunt considerate a nu constitui ajutoare atunci când un operator privat ar fi acţionat în acelaşi mod. Comisia va evalua dacă acesta a fost cazul pentru creditorii publici şi furnizorii Oltchim sau dacă, dimpotrivă, măsurile publice au oferit Oltchim un avantaj economic faţă de concurenţii săi şi constituie ajutoare de stat.

În cazul în care Comisia va concluziona că Oltchim a primit ajutoare de stat, aceasta va evalua dacă ajutorul ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizează anumite categorii de ajutoare. Întrucât Oltchim este o societate aflată în dificultate financiară, singura categorie de ajutoare permisă ar fi reprezentată de ajutoarele pentru salvare şi restructurare. Un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil, în conformitate cu criteriile stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, în cazul în care societatea are un plan de restructurare viabil, aprobat de către Comisie, care asigură restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, şi aceasta contribuie la costurile de restructurare.

"România nu a notificat Comisiei un plan de restructurare pentru Oltchim. Mai exact, planul de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar are un alt scop şi nu pare a întruni criteriile prevăzute de orientări. Prin urmare, în acest stadiu opinia preliminară a Comisiei este că, dacă se va constata că măsurile supuse investigaţiei constituie ajutoare de stat, acestea nu ar putea fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat", susţin reprezentanţii Comisiei.

În plus, Comisia este preocupată de faptul că procesul de privatizare a Oltchim, astfel cum este planificat în prezent, poate conduce la o continuitate economică între Oltchim şi viitorul cumpărător. Cu toate acestea, Comisia salută faptul că autorităţile române şi-au manifestat acum intenţia de a se asigura că procesul nu conduce la o continuitate economică, pentru a evita situaţiile în care un cumpărător ar beneficia de ajutoarele acordate în trecut Oltchim şi ar putea fi obligat să le ramburseze.

Oltchim este singurul producător din Europa Centrală de sodă caustică lichidă şi singurul producător din România de clor şi polieter polioli. Societatea exportă aproximativ 70 % din producţia sa.

Numeroasele tentative de privatizare (începând cu 2001) au eşuat. În acest context, în martie 2012 Comisia a constatat că o conversie în acţiuni a creanţelor Oltchim deţinute de AAAS nu a constituit ajutor în vederea privatizării imediate a Oltchim. Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanţelor în acţiuni, iar privatizarea a eşuat în septembrie 2012. Societatea a acumulat noi datorii publice şi a intrat în procedura de insolvenţă în ianuarie 2013.

Recent, reprezentanţii "Oltchim" au declarat că trei companii - două din ţara noastră şi una din China - sunt interesate de preluarea combinatului.

Principalii trei creditori ai companiei sunt Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Electrica şi BCR, aceştia aprobând vânzarea Oltchim la un preţ minim de 307 milioane de euro.

Planul de reorganizare prevede trei variante de valorificare a patrimoniului combinatului, una dintre acestea vizând vânzarea Oltchim SPV, care ar urma să fie înfiinţat prin preluarea activelor viabile ale combinatului, fără datorii, iar alta conversia creanţelor creditorilor garantaţi şi bugetari în acţiuni, parţial sau integral. Cea de-a treia variantă se referă la darea în plată a bunurilor imobile terenuri şi clădiri către creditorii bugetari.