IOANA PETRESCU NU A FOST CONVINGĂTOARE NICI CU FONDUL FMI aşteaptă încă măsurile de compensare a efectelor reducerii CAS

Deşi, la întâlnirea de la Cotroceni, ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a repetat în mai multe rânduri că măsurile prin care va fi acoperit deficitul produs de reducerea CAS au fost prezentate în amănunt delegaţiei FMI, se pare că şeful finanţelor nu a reuşit să-i convingă nici pe reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

Aceştia încă mai aşteaptă ca autorităţile noastre să prezinte cu exactitate care sunt măsurile de compensare a efectelor pe care le va produce reducerea CAS cu 5%, după cum ne-au spus surse apropiate FMI.

Acestea ne-au precizat că, deşi Ministerul Finanţelor Publice ar fi făcut estimări detaliate legate de costurile măsurii de reducere a CAS, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale nu au fost informaţi în legătură cu sursele de unde vor proveni banii pentru acoperirea deficitului bugetar creat după diminuarea CAS.

Întrucât autorităţile au comunicat în mod continuu angajamentul lor care prevede continuarea consolidării fiscale de anul viitor, FMI aşteaptă ca măsurile necesare pentru reducerea decalajului care a apărut în acest domeniu să fie luate în timp util.

Reprezentanţii FMI au refuzat să finalizeze, în iunie, raportul de evaluare a acordului preventiv pe care ţara noastră îl are cu organismele financiare internaţionale, întrucât nu au fost de acord cu diminuarea CAS.

Marţi, o echipă tehnică a FMI a sosit în ţara noastră, la cererea autorităţilor, pentru a discuta pe marginea rectificării bugetare din acest an şi aplicării reformelor fiscale structurale, următoarea misiune de negociere fiind programată să vină după alegeri.

• Băsescu a retrimis legea reducerii CAS în Parlament

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis, ieri, în Parlament, proiectul de lege pentru reducerea CAS, solicitând parlamentarilor reexaminarea iniţiativei "din punct de vedere al oportunităţii".

Şeful statului a reiterat că este de acord cu reducerea CAS ca măsură de susţinere a mediului de afaceri, dar că nu o poate promulga până când nu va avea toate datele referitoare la sustenabilitatea acesteia.

Traian Băsescu a discutat, săptămâna trecută, cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul finanţelor Ioana Petrescu pe marginea acestui subiect, întâlnirea dovedindu-se, însă, un eşec. Premierul şi ministrul Finanţelor nu i-au oferit preşedintelui studiul de impact privind măsura de reducere a CAS, pe care Traian Băsescu l-a cerut insitent.

Într-un comunicat de presă transmis, ieri, de Preşedinţie, se arată: "Actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă. În anul 2014, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs".

În cererea de reexaminare, şeful statului menţionează: "Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii".

Documentul subliniază că, dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 - 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.

• Mediul de afaceri, îngrijorat de efectele pe care diminuarea CAS le-ar putea avea asupra bugetului

Mediul de afaceri a avut discuţii pe tema reducerii CAS cu preşedintele Traian Băsescu, săptămâna trecută. Reacţiile investitorilor exprimate după întâlnirea cu şeful statului au fost surprinzătoare, reprezentanţii mediului investiţional arătându-se îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea implementarea acestei măsuri.

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi şeful Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a confirmat că există un risc al reducerii CAS, existând posibilitatea menţinerii unui deficit bugetar relativ mare.

Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României s-au întâlnit, marţi, şi cu premierul pentru a discuta pe marginea temelor de fiscalitate, investitorii reiterând că susţin reducerea CAS, dar că măsura trebuie să fie sustenabilă pe termen lung şi că îmbunătăţirea colectării şi eficientizarea alocărilor bugetare pot reprezenta soluţia la această problemă.

Victor Ponta a prezentat oamenilor de afaceri unele cifre referitoare la aceasta controversată măsură fiscală.

Potrivit acestora, efectele negative pe care diminuarea CAS le va produce în buget vor fi acoperite, printre altele, prin încasări suplimentare din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă ce ar urma să fie create, încasări suplimentare din TVA, ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii la CAS, potrivit cifrelor prezentate de Victor Ponta.

Astfel, documentul prezentat de premier arată că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj şi impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (estimările fiind de 1,3 miliarde lei), încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiţii pe care şeful Guvernului se bazează (1,25 miliarde lei), din recuperarea unor datorii de la firme în insolvenţă (în acest caz preconizându-se încasarea unei sume de 4 miliarde lei doar dacă vor fi recuperate 10% din datorii), reducerea, cu 10%, a evaziunii fiscale estimată la CAS (1,9 miliarde lei), precum şi din creşterea salariului minim în 2015 şi venituri bugetare suplimentare din creşterea economică nominală mai mare din 2015.

Noua măsură ar conduce la crearea unui număr de 70.000 de noi locuri de muncă, la creşterea ISD (investiţii străine directe), la recuperarea arieratelor pe care firmele le au la buget, precum şi la "spălarea" a 77.000 de locuri de muncă.

Se pare că încasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nu sunt atat de spectaculoase precum a spus premierul Victor Ponta în conferinţa de marţi, unde a făcut şi o prezentare a realizărilor Guvernului pe care îl conduce.

Potrivit reprezentanţilor Trezoreriei Statului, citaţi de HotNews, încasările ANAF ar fi cu 2,4 miliarde lei sub nivelul celor programate pentru prima jumătate a anului.

Guvernul a aprobat, în luna iunie, proiectul de lege care prevede reducerea CAS, iniţiativa fiind votată şi de Parlament. Executivul a promis că diminuarea CAS va fi aplicată de la 1 octombrie, după ce, iniţial, promisese că această reducere va fi făcută cu data de 1 iulie 2014.