IOHANNIS: "Am primit asigurări că Guvernul lucrează la rezolvarea procedurilor de infringement pe azil"

Actualizare 22:26 După Serbia şi Croaţia, Ungaria a început să construiască un gard de sârmă ghimpată şi la graniţa cu Slovenia

• Statul vecin anunţă că analizează contestarea cotelor de migranţi în justiţie

Ungaria a început să amplaseze sârmă ghimpată la graniţa sa cu Slovenia, în condiţiile în care ambele ţări fac parte din spaţiul de liberă circulaţie Schengen, scrie AFP. Ungaria a amplasat deja garduri de sârmă ghimpată la graniţele cu Serbia şi Croaţia şi a anunţat că va construi unul similar la frontieră cu România, potrivit HotNews.

Această informaţie, care nu a fost confirmată dar nici dezminţită de autorităţile ungare, a fost prezentată de reporterii televiziunii naţionale M1 dar şi de agenţia oficială de presă MTI.

Într-un reportaj de trei minute, M1 a prezentat trei rânduri de sârmă ghimpată amplasate la graniţa, pe câteva sute de metri, în apropiere de autostrada M70, care trece graniţa la Lendava. Reportajul arată de asemenea porţi mobile de fier care ar putea fi folosite pentru închiderea autostrăzii.

Secretarul sloven de stat în ministerul de Interne, Bostjan Sefic, a confirmat în faţa parlamentului de la Ljubljana că "au fost constatate activităţi la graniţă, pentru prima oară, în această noapte", precizând că "au fost aduse cabluri şi alte materiale".

"Slovenia nu a fost însă informată oficial", a adăugat acesta.

Guvernul ungar a precizat azi că va decide "în curând" dacă va închide ermetic graniţa cu Croaţia, aşa cum a făcut începând cu 15 septembrie cu Serbia.

"Protecţia eficientă a graniţelor Schengen nu poate fi asigurată decât cu o închidere completă", a subliniat ministrul Janos Lazăr, considerat mâna dreaptă a premierului Viktor Orban.

Sistemul de alocare în Uniunea Europeană al migranţilor aprobat la Bruxelles este "serios viciat" iar Ungaria ia în considerare contestarea deciziei în justiţie, a declarat azi şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, citat de Reuters.

(A.C.)

------------------

Actualizare Iohannis: "Vom contribui cu 300.000 euro la Programul Alimentar Mondial pentru refugiaţi"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după Consiliul European Extraordinar informal de la Bruxelles, că România va contribui cu 300.000 de euro în următorii trei ani la Programul Alimentar Mondial pentru ajutorarea refugiaţilor din taberele aflate în preajma zonelor de conflict.

Iohannis a afirmat că, în ceea ce priveşte tema migraţiei, reuniunea de la Bruxelles a fost "probabil cea mai bună întâlnire de până acum, în care s-au discutat problemele de fond, o abordare foarte constructivă"."

Preşedintele a menţionat că, în alocuţiunea pe care am avut-o, a încercat să enumere "tematicile care ne-au preocupat de toţi".

"În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria. Şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană, singură, cu certitudine nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru", a spus Iohannis.

"O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu ţărilor precum Iordania, Liban sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi a preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru Programul Alimentar Mondial, care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict", a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat că România a decis să aloce 300.000 de euro, pentru următorii trei ani, această sumă reprezentând "un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop".

"Este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene, am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii care vor să treacă dintr-o ţară în alta, practic traficanţii de refugiaţi", a mai spus Iohannis.

Nu în ultimul rând, în şedinţa Consiliului European Extraordinar informal s-a discutat şi despre centrele unde refugiaţii vor fi înregistraţi şi unde vor putea sta o anumită perioadă de timp, "aşa numitele hot spots".

"Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună dacă nu ar fi eficient ca aceste hot spots să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană", a spus Iohannis, precizând că propunerea a fost "foarte bine primită" şi reluată şi de alţi participanţi.

(A.C.)

---------------

Actualizare 10:15 Croaţia a interzis intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor şi maşinilor sârbe

Croaţia a interzis intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor şi maşinilor sârbe, a anunţat azi poliţia de frontieră croată, după ce Serbia a interzis ieri seara traficul autovehiculelor de transport marfă şi a produselor croate, transmite Reuters.

"Titularii de paşapoarte sârbe şi maşinile înmatriculate în Serbia nu pot intra în Croaţia până la noi ordine", a declarat un ofiţer de poliţie pentru Reuters prin telefon de la Bajakovo, principalul punct de trecere a frontierei între cele două foste republici iugoslave.

Serbia a interzis ieri seara traficul autovehiculelor de transport marfă şi a produselor croate în cadrul unei dispute între cele două ţări în legătură cu numărul mare de migranţi care le trec frontierele, relaţiile dintre cele două state ajungând astfel la cel mai scăzut nivel de la înlăturarea de la putere a fostului lider sârb Slobodan Milosevic în 2000, potrivit Reuters.

Conform France Presse, Croaţia intenţionează astfel să facă presiuni asupra Belgradului pentru a redirecţiona fluxul de migranţi şi refugiaţi spre Ungaria şi România. Peste 44.000 de migranţi ce fug de război şi sărăcie din Orientul Mijlociu şi Africa au intrat în Croaţia prin Serbia într-o săptămână.

Belgradul a oprit de la 16 septembrie trimiterea migranţilor spre Ungaria, o ţară ce şi-a închis cu un gard de sârmă ghimpată cei 175 de km de frontieră cu Serbia. De atunci, Croaţia a devenit noua cale de acces spre Europa de Vest, aminteşte sursa citată.

(A.C.)

------------------

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Bruxelles, că a primit asigurări că Guvernul lucrează pe marginea celor două proceduri de infringement lansate de Comisia Europeană la adresa României pe tema aplicării incorecte a regulilor privind azilul, iar problema va fi rezolvată.

"Au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, lansate de Comisia Europeană. Două dintre aceste proceduri sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple, care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă", a declarat Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

Comisia Europeană a declanşat ieri 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 state membre UE, inclusiv a României, care au implementat incorect regulile blocului comunitar privind azilul, informează un comunicat al CE.

Comisia Europeană şi-a intensificat eforturile în vederea aplicării depline a legislaţiei Uniunii Europene în domeniul imigraţiei şi azilului. Prin urmare, CE a adoptat ieri 40 de decizii de infringement împotriva mai multor state membre care nu au implementat deplin legislaţia în domeniu.

Comisia a transmis scrisori de notificare formală unui număr de 18 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile naţionale luate pentru a transpune deplin Directiva revizuită privind procedurile de azil. Cele 18 state sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

Această directivă stabileşte procedurile pentru acordarea şi retragerea protecţiei internaţionale şi fixează reguli mai clare privind procedura de depunere a cererii de azil.

De asemenea, Comisia a trimis scrisori de notificare formală unui număr de 19 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune deplin Directiva privind condiţiile de recepţie, care stabileşte standarde minime pentru primirea celor care solicită protecţie internaţională. Cele 19 state sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

În plus, CE a transmis avize motivate Bulgariei şi Spaniei, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune în legislaţie Directiva privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cetăţenii ţărilor terţe care solicită protecţie internaţională.

Comisia transmite de asemenea o a doua scrisoare de notificare formală Greciei, pentru încălcarea anumitor prevederi ale Directivei privind condiţiile de recepţie şi ale Directivei privind procedurile de azil, care vizează deficienţe grave în sistemul grec de azil.

Comisia Europeană, executivul UE, trebuie să se asigure că regulile blocului comunitar sunt implementate.

Anunţul de ieri privind declanşarea procedurilor de infringement a intervenit cu câteva ore înainte ca şefii de state şi de Guverne din UE să se întâlnească la Bruxelles, pentru un summit extraordinar pe tema crizei imigraţiei, care a pus la încercare unitatea blocului comunitar.

Preşedintele a declarat azi noapte, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este "falsă" şi "fundamental greşită", afirmând că ea a fost lansată din "neştiinţă" de către lideri politici din România.

"Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI", a spus Iohannis, referitor la decizia Consiliului JAI de repartizare a imigranţilor în statele membre.

România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.

Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat, marţi seară, că vicepremierul Gabriel Oprea a votat, în Consiliul JAI, împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reiterând poziţia de principiu conform căreia România nu susţine relocarea de refugiaţi pe baze obligatorii.