IOHANNIS "Spaţiul Schengen nu funcţionează de facto"

Actualizare 22:00 Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România preia solicitanţi de azil, dar fără cote obligatorii

Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE, informează surse din presă.

Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a prezentat luni, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc la Bruxelles, mandatul încredinţat de preşedintele României şi de primul ministru.

În intervenţia sa, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiei, cu care se confruntă unele state europene, apreciind ca necesară coerenţa cu orientările strategice date de Consiliul European extraordinar din 23 aprilie în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, ministrul Gabriel Oprea a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică la care obligă o astfel de măsură, cum ar fi implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea.

În cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen.

Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa.

Vicepremierul Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date, şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii.

De asemenea, Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.

Ministrul Afacerilor Interne a menţionat că este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente - al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană.

"Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană", a declarat vicepremierul Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale la Consiliul JAI.

(S.A.)

-----------

Actualizare 21:00 Miniştrii de interne din ţările UE şi-au dat aprobarea finală pentru redistribuirea a 40.000 de solicitanţi de azil

Miniştrii de interne din UE au dat luni aprobarea finală pentru transferul în următorii doi ani a 40.000 de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia spre alte ţări din blocul comunitar, relatează DPA, menţionând, pe de altă parte, că aceştia nu par să fi găsit un teren comun pentru o înţelegere în privinţa celorlalţi 120.000 de migranţi, a căror redistribuire în cadrul blocului comunitar a fost propusă săptămâna trecută de Comisia Europeană.

"Este un mesaj politic important. Într-adevăr, primele relocări ale persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională pot începe rapid", a declarat ministrul luxemburghez pentru imigraţi şi azil, Jean Asselborn, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE.

Decizia din cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles deschide calea pentru înfiinţarea de aşa-numite "hotspot"-uri în Grecia şi Italia pentru a-i înregistra pe refugiaţi şi a determina care dintre ei au motive reale pentru a solicita azil.

Această relocalizare se desfăşoară pe o bază voluntară, ţările UE angajându-se până în prezent să preia 32.256 de solicitanţi de azil din cei 40.000 care ar trebui transferaţi până la sfârşitul anului.

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a CE, primele transferuri de solicitanţi de azil ar putea avea loc "în următoarele săptămâni".

În ceea ce priveşte ceilalţi 120.000 de solicitanţi de azil, pentru preluarea cărora CE a propus cote obligatorii săptămâna trecută, miniştrii de interne nu au ajuns încă la un acord.

Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a subliniat necesitatea unui răspuns urgent la "dramele umanitare" din Europa, în timp ce omologul său german Thomas de Maiziere a spus că miniştrii "lucrează în acest sens, însă nu ştiu dacă vom reuşi astăzi".

"Credem că soluţia nu o reprezintă cotele", a declarat la Bruxelles ministrul slovac de interne, Robert Kalniak. Frontierele deschise din Europa ar face imposibil ca refugiaţii să poată fi ţinuţi într-o ţară pe care nu au ales-o, a adăugat el.

(S.A.)

-------------

Actualizare 20:15 Secretarul de stat George Ciamba a discutat la Bruxelles pe marginea evoluţiilor legate de migraţie

Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE George Ciamba a participat, luni, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), dedicată în principal, unei prime discuţii în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie 2015, pe agenda căreia se vor afla, în principal, aspecte legate de migraţie, transmite un comunicat al MEA remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, în cadrul reuniunii CAG s-a discutat despre principalele priorităţi pe agenda europeană din perioada următoare şi despre elementele care vor sta la baza viitorului Program de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2016.

La rândul său, preşedinţia luxemburgheză a făcut o prezentare a priorităţilor pe durata semestrului actual.

"În cadrul discuţiilor privind pregătirea Consiliului European de toamnă, intervenţiile statelor membre au privit, în cea mai mare parte, evoluţiile în materie de migraţie, în perspectiva dezbaterilor aprofundate pe această temă la nivelul miniştrilor pentru afaceri interne din statele membre. În context, secretarul de stat George Ciamba a reiterat necesitatea unei viziuni strategice la nivelul UE, care să abordeze toate dimensiunile problematicii, cu accent pe gestionarea cauzelor şi găsirea de soluţii care să trateze problema la sursă. A accentuat importanţa unei abordări cuprinzătoare care să conţină măsuri în ţările de origine, cu accent pe gestionarea crizelor din aceste state", precizează MAE în comunicat.

Referitor la propunerile din noul pachet al Comisiei, George Ciamba "a salutat faptul că majoritatea măsurilor avansate corespund necesităţii unei abordări cuprinzătoare" şi a exprimat, totodată, susţinerea, de principiu, pentru asumarea solidarităţii la nivelul UE, arătând însă că "aceasta trebuie să se realizeze cu flexibilitatea necesară, astfel încât să se ţină cont de capacitatea statelor membre de asumare efectivă a acestor angajamente".

În marja reuniunii CAG, secretarul de stat George Ciamba a avut un schimb de opinii cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi cu omologii francez, britanic, elen şi bulgar, pe teme de actualitate în plan european şi al relaţiilor bilaterale.

(S.A.)

------------

Actualizare 19:10 Miniştrii de Interne din statele UE au ajuns la un acord privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi

Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia.

"Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat o decizie care permite stabilirea unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale de care să beneficieze Italia şi Grecia", informează un comunicat oficial.

"Decizia prevede instituirea unui mecanism temporar şi excepţional de relocare spre alte ţări, în următorii doi ani, a refugiaţilor ajunşi în Italia şi Grecia. Mecanismul se va aplica persoanelor aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională care au ajuns sau ajung pe teritoriile Italiei şi Greciei", precizează comunicatul.

(S.A.)

------------

Actualizare 17:50 Iohannis: România nu este o ţară nici xenofobă, nici autistă, nici separatistă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, într-o conferinţă de presă la Cotroceni, în contextul refuzului cotei de refugiaţi, că "România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă", el spunând că oferta ţării noastre pentru primirea refugiaţilor este foarte generoasă, transmit surse din presă.

"România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă", a declarat şeful statului, în contextul refuzului României de a accepta cota de refugiaţi propusă de Comisia Europeană.

Preşedintele Iohannis a mai afirmat că "există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi".

Tot în contextul crizei refugiaţilor, şeful statului a mai declarat: "Noi dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru, rămâne de stabilit, trebuie să existe negocieri, discuţii, un plan al Guvernului pentru a veni cu diferite propuneri. Nu doar numărul imigranţilor care pot fi cazaţi în România este un criteriu unic. Noi participăm la acţiuni Frontex, la întărirea graniţelor exterioare ale UE. Dacă ni se cere, putem să participăm în multe alte proiecte şi cu personal, şi cu know-how".

Preşedintele Klaus Iohannis a mai precizat că, în momentul de faţă, spaţiul Schengen este "nefuncţional", aşa cum a demonstrat actuala criză a imingranţilor, iar acest subiect va fi discutat în şedinţa CSAT care va avea loc joi.

Întrebat dacă actuala criză a imigranţilor a demonstrat că România a fost nedreptăţită pentru că nu i s-a permis până acum accesul în spaţiul Schengen, Iohannis a spus că această chestiune nu poate fi discutată "în termeni de nemeritat sau în alte categorii mai degrabă emoţionale". Cu toate acestea, actuala criză demonstrează că spaţiul Schengen este "nefuncţional".

"Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen - n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT", a mai declarat acesta.

Pe de altă parte, Iohannis a adăugat că nu este de părere că "dosarele migraţiei şi dosarul Schengen al României trebuie amestecate".

Preşedintle a mai susţinut că o consultare a Parlamentului în privinţa refugiaţilor este posibilă, însă a subliniat că şeful statului nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România la Consiliul European.

"Este posibilă o consultare a Parlamentului, dar nu este uzuală. Preşedintele României nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România la Consiliul European. Este de dorit să se cunoască părerea nu numai a partidelor şi a politicienilor, ci şi a Parlamentului", a spus Iohannis, la Cotroceni, întrebat dacă este de părere că Parlamentul ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte soarta refugiaţilor.

El a mai precizat că miercuri, în discursul său din Parlament, va aborda şi chestiunea imigranţilor.

(S.G.)

------------

Actualizare 17:28 UE: Echipaje Frontex vor fi desfăşurate la graniţele externe

Echipaje de intervenţie rapidă ale Frontex (Agenţia pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE) vor fi desfăşurate la graniţele externe "sensibile", potrivit unui proiect de concluzii ale reuniunii extraordinare a miniştrilor justiţiei şi de interne din UE (JAI), prevăzută pentru luni seară la Bruxelles, transmite DPA.

''Consiliul a convenit că este necesar să desfăşoare fără întârziere echipe Frontex de intervenţie rapidă la graniţă pentru a consolida capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la frontierele externe sensibile. Un control frontalier eficient este un imperativ pentru managementul fluxurilor migratorii '', se arată în document, care însă poate suferi modificări în timpul reuniunii JAI.

Proiectul de concluzii mai propune ca miniştrii să se angajeze să ''relocheze încă 120.000 de persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională (refugiaţi) din statele membre expuse fluxurilor migratorii masive'', însă această măsură este de natură să provoace controverse în timpul reuniunii menţionate. Mai multe ţări est-europene din Uniunea Europeană se opun propunerii Comisiei Europene de relocare a refugiaţilor ajunşi pe teritoriul unor state membre.

(M.V.)

------------

Actualizare 16:58 Belgia ia în considerare închiderea temporară a frontierelor pentru refugiaţi

Belgia va lua "cu siguranţă în considerare" închiderea temporară a frontierelor pentru refugiaţi, a declarat secretarul de stat pentru azil şi migraţie, Theo Francken, conforn agenţiilor internaţionale de ştiri.

"Dacă asta înseamnă că dintr-o dată vor veni în Belgia, atunci nu există altă alternativă decât închiderea frontierelor", a spus Francken.

"Înţeleg decizia Germaniei. Dacă ajungem într-o situaţie similară, ceea ce nu este cazul în prezent, este cu siguranţă o măsură pe care o vom lua în considerare", a afirmat acesta.

Theo Francken a mai zis că dacă mai multe state UE îşi închid frontierele va fi creat "un efect de cascadă" punând o presiune suplimentară asupra altor state din spaţiul Schengen.

Ministrul a adăugat, totuşi, că crede în Schengen "pentru că libertatea de mişcare este din punct de vedere economic un lucru bun'. "Noi ca naţiune beneficiem de Schengen, dar ar trebui să se aplice logica când vine vorba de refugiaţi", a adăugat el.

(M.V.)

----------------------------------

Actualizare 16:37 Viktor Orban: "Noua legislaţie din Ungaria privind imigraţia permite retrimiterea refugiaţilor în Serbia"

Premierul ungar, Viktor Orban, a anunţat că noua legislaţie privind imigraţia, ce intră în vigoare de marţi, permite retrimiterea refugiaţilor în Serbia, dacă aceştia refuză să se prezinte şi să se înregistreze la punctele de control, conforn agenţiilor internaţionale de ştiri.

El a mai spus că de acum încolo trecerile ilegale de frontieră nu vor mai fi considerate simple contravenţii, ci infracţiuni ce se pedepsesc cu închisoarea sau cu interdicţia de a mai intra pe teritoriul ungar.

Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, la prima vedere, măsura Germaniei de reintroducere temporară a controalelor la frontieră este acoperită de regulamentele europene, respectiv codul Schengen. Acesta a declarat că, peste weekend, Jean-Claude Juncker a purtat discuţii cu şefi de state şi de guverne pentru a pregăti Consiliul extraordinar JAI. Potrivit acestuia, Juncker a discutat în această dimineaţă şi cu premierul Poloniei. Decizia de ieri a Germaniei subliniază urgenţa unei decizii în găsirea unei soluţii la criza refugiaţilor.

(M.V.)

---------------------

Actualizare 15:33 Vicecancelarul Sigmar Gabriel a apărat decizia Germaniei de a reintroduce controalele la graniţă

Sigmar Gabriel a declarat, astăzi, că hotărârea nu este "despre închiderea frontierelor şi nu reprezintă o suspendare a dreptului la azil", transmit surse din presa internaţională. Decizia trebuie văzută ca "un semnal clar" către partenerii europeni că Germania, "chiar dacă este pregătită să ofere asistenţă în mod disproporţionat, nu îi poate primi pe toţi refugiaţii".

Tot astăzi Markus Ulbig, ministrul de Interne al landului Saxonia, a afirmat că se vor efectua controale temporare la graniţa cu Cehia. El le-a spus cetăţenilor că asta înseamnă practic "reintroducerea controalelor la frontieră în interiorul spaţiului Schengen" şi i-a sfătuit să aibă asupra lor documente de identitate şi să aibă înţelegere faţă de aceste măsuri, prin care se încearcă stoparea trecerii ilegale a frontierei ceho-germane.

(M.V.)

---------------

Actualizare 14:34 Polonia, pregătită să reintroducă la rândul său controalele la frontieră

Polonia este pregătită să impună controale la frontierele cu alte state membre ale Uniunii Europene în cazul unor ameninţări de securitate la adresa graniţelor sale, a afirmat luni premierul Ewa Kopacz, conform agenţiilor internaţionale de ştiri.

State precum Germania, Austria şi Slovacia au anunţat deja luarea unor astfel de măsuri, în faţa valului masiv de refugiaţi.

"Imediat ce voi primi o notificare privind existenţa vreunei ameninţări (la adresa securităţii graniţelor), Polonia va reintroduce controalele la frontieră", a declarat presei şefa guvernului de la Varşovia.

Pe de altă parte, ea a afirmat că i-a transmis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că Polonia nu va fi de acord cu impunerea de cote obligatorii de refugiaţi şi cere o întărire a controalelor la frontierele externe ale UE.

"Vom accepta numai câţi refugiaţi ne permitem, nici unul în plus sau în minus", a declarat aceasta.

(S.A.)

----------

Actualizare 14:12 Austria şi Slovacia reintroduc temporar controalele la frontieră

Austria şi Slovacia au anunţat luni reintroducerea temporară a controalelor la frontieră, după ce duminică Germania a adoptat măsuri similare pentru a face faţă valului masiv de imigranţi, relatează Reuters şi AFP.

Potrivit Ministerului de Interne slovac, 220 de poliţişti suplimentari vor fi trimişi la graniţă, pentru a ajuta forţele de frontieră deja existente.

Bratislava susţine că monitorizează situaţia şi este în contact cu autorităţile din ţările vecine, Austria, Ungaria şi Cehia.

(S.A.)

-----------

Actualizare 14:10 Băsescu:România trebuie să refuze ideea de cotă de refugiaţi, pentru că nu este stat Schengen

România trebuie să refuze ideea de cotă de refugiaţi pentru că nu este stat membru Schengen, a afirmat luni Traian Băsescu, susţinând că, dacă ar mai fi fost preşedinte, ar fi cerut Parlamentului o dezbatere şi o hotărâre pe această problemă, transmit surse din presă.

"România trebuie să refuze ideea de cotă, nici voluntară, nici nevoluntară, dintr-un motiv simplu: pentru că România nu este stat membru Schengen. Colapsul sistemului Schengen s-a petrecut în statele care sunt membre Schengen şi nu în România. (...) Necazul se întâmplă în zona Schengen, statele Schengen trebuie să îşi acopere eroarea de a fi fost incapabile să susţină frontierele zonei libere la circulaţie şi România poate contribui şi ea să ajute aceste ţări. Putem trimite nave în Marea Mediterană, putem să ne asumăm - eu ştiu potenţialul pe care îl are România - noi ne putem asuma, spre exemplu, să nu mai acosteze nicio barcă cu refugiaţi în insula Kos, nu avem nicio problemă să ne sprijinim partenerii, dar nu mă face responsabil de ceea ce nu sunt", a spus Traian Băsescu, la sediul PMP.

El a precizat că anul trecut, în România, s-au stabilit 4.645 de cetăţeni ai altor state. ''Mă refer la cei din jurul frontierelor din Ucraina şi Republica Moldova. (...) Anul acesta, cu certitudine vor fi mai mulţi. Nu mai vorbim de acordarea cetăţeniei către cetăţeni arabi care sunt din familii mixte, ei au stat 8-9-10 ani în aceste familii şi în fiecare an se acordă circa 1.000 de cetăţenii acestor oameni din familii mixte. România are o politică pe care a suportat-o singură", a adăugat fostul şef al statului.

În opinia sa, România "a făcut o mare greşeală" la Consiliul European din luna iunie, când ţara noastră "a acceptat cota de refugiaţi".

"Şi alte ţări anunţă posibilitatea închiderii frontierelor, iar din acest punct de vedere cancelarul austriac (...) a devenit clown-ul Europei, ameninţând cu tăierea de fonduri structurale pentru cei care nu primesc refugiaţi. E fără precedent şi părerea mea despre el a fost că ştie bine tratatele UE. Este un abuz şi măcar să gândeşti că vei penaliza o ţară cu reducerea fondurilor structurale când ele au fost aprobate de Consiliul European şi în Parlamentul European. Cred că încep să se trezească unii din liderii UE care au fost mari iubitori de refugiaţi şi îşi dau seama de riscuri. (...) În ceea ce ne priveşte, în mod categoric, s-a făcut o mare greşeală la Consiliul din iunie, când România a aprobat cotă de refugiaţi şi a primit o cotă raportată la cei 40.000 de refugiaţi care erau evaluaţi până în luna mai. Acum s-a pus într-o situaţie foarte dificilă pentru că, acceptând cota în luna iunie, evaluată la refugiaţii de până în luna mai, a venit peste noi cota mai mare pentru că păcătoşii ăştia de refugiaţi nu s-au oprit în luna mai şi au continuat să vină exact când liderii europeni erau în vacanţă", a spus Băsescu.

El a susţinut că, în cazul în care ar fi fost preşedintele ţării, ar fi cerut Parlamentului o dezbatere şi o hotărâre.

"Eu aşa aş face. Dacă aş fi făcut eroarea din iunie (de la Consiliul European - n.r.) chemam instituţiile statului român - cele democratice, nu instituţiile de forţă, dădeam mandat ministrului ca astăzi să facă opinie separată la tema cotelor, cu solicitarea să se menţioneze într-o minută a concluziilor Consiliului, şi aş fi venit repede la Parlament, aş expune problema şi aş cere Parlamentului o dezbatere şi o hotărâre.

(M.V.)

---------------

Actualizare 12:45 Tăriceanu: România trebuie să arate că e solidară cu eforturile UE în problema imigranţilor

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că ţara noastră trebuie să se arate solidară cu eforturile UE de a rezolva criza refugiaţilor, adăugând că ar fi fost oportună o dezbatere parlamentară astfel încât mandatul cu care se merge la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de astăzi să aibă suportul Parlamentului, transmit surse din presă.

Totodată, Tăriceanu a susţinut că, de regulă, fixarea unui mandat foarte rigid nu ajută în negocieri.

"Întotdeauna la UE s-au găsit căi pentru că sunt oameni care au şi experienţa politică şi înţelepciunea necesare să găsească soluţiile de compromis şi cred că România trebuie să dea dovadă de solidaritate în cadrul UE. Cred că, în general vorbind, fixarea unui mandat foarte rigid nu ajută în negocieri. (...) La negocieri când mergi, când vrei să ai şi o posibilitate de a ieşi onorabil din aceste negocieri, (soluţia - n.r.) nu este aceea de a merge cu o formulă să spunem de nediscutat. Cred că România trebuie să facă cel puţin dovada că este dispusă la un efort, care trebuie să se bazeze pe capacităţile pe care le avem. În rest, cred că este responsabilitatea, în principal, a Guvernului, a Preşedinţiei", a declarat Tăriceanu, astăzi, la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Capitală, unde a participat la deschiderea anului şcolar preuniversitar 2015-2016.

Preşedintele Senatului a ţinut să precizeze că în toate ţările democratice din Uniunea Europeană există cutuma dezbaterii în Parlament pe problemele de importanţă naţională.

"În toate ţările democratice din Europa, când sunt astfel de probleme ridicate la nivel naţional, o dezbatere în Parlament nu este exclusă, dar, probabil, de multe ori, este şi utilă o astfel de dezbatere pe un astfel de subiect, în aşa fel încât să dea suport propunerii cu care România intră în discuţiile de la Comisia Europeană. În afară de comisiile parlamentare, când vorbesc de o dezbatere întotdeauna mă refer la o dezbatere în plen. (...) În momentul în care Parlamentul va fi sesizat, sigur că ne vom spune punctul de vedere", a afirmat acesta.

Potrivit lui Tăriceanu, ideea unor cote obligatorii impuse României poate da senzaţia că, într-o oarecare măsură, "ştirbeşte suveranitatea" ţării.

"Punctul meu de vedere în legătură cu problema imigranţilor este clar - România, ca stat membru al UE, trebuie să arate că este solidară cu eforturile şi demersurile UE în a trata criza refugiaţilor. Nu putem să facem, probabil, aceleaşi lucruri pe care sunt capabile să le facă ţările dezvoltate economic din Vestul Europei, dar nici nu putem să arătăm egoismul vecinilor noştri. Trebuie să înţelegem că prin atitudinea noastră, într-un fel, răsplătim eforturile pe care UE le-a făcut faţă de România", a spus Tăriceanu, reamintind faptul că România primeşte din partea UE "subvenţii masive, care ajută foarte mult dezvoltarea economică, socială, culturală a ţării".

(M.V.)

-------------

Actualizare 12:39 Austria trimite militari la graniţa cu Ungaria, pentru a ajuta poliţia la controalele de frontieră

Austria va face apel în scurt timp la armată pentru a ajuta poliţia în gestionarea fluxului de imigranţi care ajung în cea mai mare parte din Ungaria, a anunţat luni cancelarul Werner Faymann, transmit agenţiile internaţionale de ştiri.

Viena va mobiliza 2.200 de militari "în două ore" pentru "a ajuta poliţia", în special la "controalele de frontieră, acolo unde este necesar", a spus Faymann într-o conferinţă de presă, la o zi după anunţul Germaniei privind reintroducerea controalelor la frontiere.

(S.A.)

------------

Actualizare 12:28 Autostrada care leagă Austria de Ungaria a fost redeschisă

Principala autostradă dintre Ungaria şi Austria, care trece printr-un punct de frontieră utilizat de mii de migranţi în drumul lor spre Germania, a fost redeschisă după un scurt interval de timp în care a fost închisă în ambele direcţii, transmite Reuters.

"Închiderea autostrăzii A4 în apropiere de Nickelsdorf a fost ridicată. Dacă se va constata prezenţa oamenilor pe autostradă, poliţia o va închide din nou", a precizat un purtător de cuvânt de la Asfinag.

Poliţia ungară a informat că un număr-record de 5.809 de migranţi au pătruns, duminică, în Ungaria, cu doar două zile înainte de intrarea în vigoare, la 15 septembrie, a deciziei autorităţilor de la Budapesta de a închide ermetic frontiera Ungariei cu Serbia.

Odată ajunşi în Ungaria, migranţii vor încerca să-şi continue călătoria spre Europa Occidentală, în special spre Germania şi Suedia, traversând Austria, aşa cum au făcut zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni.

(M.V.)

---------------

Actualizare 10:23 Peste 5.800 de imigranţi, un număr-record, au intrat duminică în Ungaria

Un număr-record de 5.809 de migranţi au intrat duminică în Ungaria, a anunţat luni poliţia, cu doar două zile înainte de intrarea în vigoare marţi, la 15 septembrie, a deciziei autorităţilor de la Budapesta de a închide ermetic frontiera Ungariei cu Serbia, relatează AFP.

Această cifră bate recordul de 4.330 de sosiri înregistrate sâmbătă, a precizat poliţia.

Conform noii legislaţii adoptate de Ungaria, începând de marţi, trecerea peste gardul de sârmă ghimpată, ridicat la frontiera cu Serbia, va fi pedepsită cu închisoarea.

(S.A.)

-------------

Actualizare 10:20 Traficul feroviar între Germania şi Austria a fost reluat

Circulaţia trenurilor între Germania şi Austria s-a reluat azi dimineaţă, după ce în cursul nopţii toate trenurile au fost oprite în cadrul măsurilor de urgenţă introduse de autorităţile de la Berlin pentru a opri fluxul de migranţi care încearcă să intre în ţară, transmite DPA.

Un purtător de cuvânt al companiei germane de căi ferate Deutsche Bahn a precizat că trenurile şi-au reluat circulaţia începând cu ora 07.00 am (05.00 UTC), după o pauză de 12 ore, exceptând porţiunea între oraşul austriac Salzburg şi oraşul german Munchen, unde potrivit informaţiilor există persoane care merg pe şinele de cale ferată.

La rândul său, compania de căi ferate din Austria a anunţat şi ea reluarea traficului spre Germania, dar a atras atenţia pasagerilor să se aştepte la controlul documentelor la frontiera cu Germania.

(M.V.)

--------------

Actualizare 08:24 Slovacia vrea să blocheze prin veto la Consiliul JAI impunerea cotelor obligatorii de refugiaţi

Guvernul slovac este hotărât să-şi exercite dreptul de veto la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), ce se va desfăşura luni, pentru a bloca astfel impunerea cotelor obligatorii de refugiaţi în statele Uniunii Europene, transmite agenţia TASR, citându-l pe ministrul slovac de interne, Robert Kalinak, care i-a acuzat pe susţinătorii ideii cotelor obligatorii că sunt înclinaţi mai degrabă să sancţioneze statele care se opun acestei propuneri decât să discute cu ele.

Oficialul slovac a mai precizat că ţara sa nu va fi singura care se va opune la Consiliul JAI cotelor obligatorii de refugiaţi, propunerea impunerii acestora fiind respinsă şi de celelalte trei state ale grupului de la Vişegrad, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Polonia.

"Am un mandat, nu doar din partea guvernului, dar şi a parlamentului, de a folosi dreptul de veto împotriva oricărei propuneri ce ar institui cote, întrucât acestea nu sunt doar lipsite de sens, ci sunt îndreptate şi împotriva imigranţilor şi nu reprezintă o modalitate de rezolvare a crizei", a explicat ministrul slovac de interne în timpul unei dezbateri găzduite de postul local de televiziune RTV.

El a apreciat că se va putea ajunge la o decizie constructivă numai dacă va exista voinţa de a se asculta argumentele statelor central-europene, lucru pe care îl consideră însă puţin probabil, mai ales că nu s-a convocat o reuniune europeană la nivel de premieri pe tema refugiaţilor.

"Mi se pare că nu sunt interesaţi să discute, ci mai degrabă să sancţioneze acele ţări care s-au exprimat împotriva opiniei lor, ceea ce este absurd", a adăugat ministrul Robert Kalinak. În opinia sa, Uniunea Europeană trebuie să admită faptul că valul de imigranţi ce se îndreaptă înspre Europa prin Balcani este ilegal şi să depună mai multe eforturi pentru protejarea frontierelor sale externe, iar pentru problema refugiaţilor să se găsească soluţii în cooperare cu statele învecinate cu Siria, cum ar fi Turcia, Iordania şi Iran.

De asemenea, ministrul slovac de interne a evidenţiat că aceşti imigranţi nu pot fi consideraţi refugiaţi, întrucât singurul lor obiectiv este să ajungă în ţările cele mai bogate ale Europei şi nu cer azil niciunei alte ţări pe care o traversează, drept urmare sunt mai degrabă imigranţi economici.

"Am mari îndoieli că aici vorbim despre refugiaţi în adevăratul sens. Din acest motiv mă îndoiesc că de preocupări umanitare şi ajutor poate fi vorba în cazul acestui - după părerea mea - greu de înţeles flux de imigranţi ce nu au absolut nimic în comun cu refugiaţii care fug de război", a conchis oficialul slovac.

(S.A.)

----------

Actualizare 08:03 Thomas de Maiziere: Germania va introduce temporar controale la frontiera cu Austria

Germania va introduce temporar controale la frontiera cu Austria din cauza afluxului masiv de refugiaţi care vin dinspre această ţară către Germania, a anunţat duminică ministrul de interne german Thomas de Maiziere, transmite DPA.

De altfel, cotidienele germane Bild şi Der Spiegel au anunţat sâmbătă că executivul urma să ia această măsură-Cele două ziare au comentat că guvernul de la Berlin a decis să reintroducă provizoriu controalele la frontiera cu Austria, de unde vin zeci de mii de refugiaţi, suspendând astfel acordurile Schengen privind libera circulaţie în Europa.

(S.A.)

-----------

Actualizare 07:55 Căile ferate austriece au anunţat suspendarea traficului feroviar cu Germania

Compania naţională a căilor ferate austriece, O-BB, a anunţat duminică suspendarea traficului feroviar cu Germania, ţară în care mii de imigranţi ajung cu trenul după ce trec prin Austria, transmit AFP şi Reuters.

Traficul feroviar între Austria şi Germania a fost suspendat începând cu orele 15:00 GMT (18:00, ora României), la cererea părţii germane, au declarat reprezentanţi ai companiei pentru agenţia austriacă de presă APA. Această decizie coincide cu anunţul făcut de mass media germane cu privire la reintroducerea de către Germania a controalelor la frontiera austriacă.

Şeful companiei naţionale a căilor ferate germane l-a informat pe omologul său austriac că Germania suspendă traficul feroviar dinspre Austria, a declarat o purtătoare de cuvânt a O-BB. Situaţia în cealaltă direcţie, dinspre Germania către Austria, nu este clară, a adăugat aceasta.

(S.A.)

----------

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat duminică preocupat de viitorul spaţiului Schengen privind libera circulaţie în Europa într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel, informează Reuters.

"Tocmai am vorbit cu cancelarul Merkel. Suntem de acord: pentru a menţine graniţele deschise între UE-SM (statele membre), avem nevoie de mai multă Europă şi de mai multă solidaritate în gestionarea crizei refugiaţilor", a scris pe contul său de Twitter şeful executivului european, referindu-se la eforturile sale şi ale cancelarului Merkel de a promova o largă distribuire la nivelul UE a solicitanţilor de azil.

Într-o serie de mesaje pe Twitter transmise în cursul zilei de duminică, Juncker şi-a reluat apelurile la adresa liderilor central şi est-europeni care se opun propunerilor sale, de redistribuire a migranţilor în conformitate cu cote obligatorii pentru fiecare ţară. Junker a scris: "Tocmai am vorbit cu Klaus Iohannis, preşedintele României, să se pregătească pentru reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de mâine". Mesaje identice i-au vizat pe premierii Ungariei, Letoniei, Cehiei şi Slovaciei, care au declarat în repetate rânduri că se opun cotelor obligatorii de repartizare a refugiaţilor, preferând varianta cotelor voluntare.

De altfel, agenţia MTI a transmis că Jean-Claude Juncker a abordat subiectul şi la telefon cu liderii central şi est-europeni vizaţi de mesajele sale pe Twitter. Astfel, Jean-Claude Juncker a discutat telefonic cu preşedintele României, Klaus Iohannis, cu premierii Ungariei, Viktor Orban, Slovaciei - Robert Fico, Letoniei - Laimdota Straujuma, Cehiei - Bohuslav Sobotka, dar şi cu premierul Poloniei, Ewa Kopacz. Anunţul a fost făcut de şeful de cabinet al lui Juncker, Martin Selmayr.

"Scopul (discuţiei telefonice): solidaritate pentru 160.000 de refugiaţi", a scris Selmayr pe contul său de Twitter. "Libera circulaţie (Schengen) va fi în pericol dacă statele membre ale UE nu conlucrează rapid şi solidar în gestionarea crizei refugiaţilor", a mai scris Selmayr.