IOHANNIS: "Zona Mării Negre, crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică"

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut sâmbătă o alocuţiune la Munchen, în cadrul căreia a subliniat că zona Marii Neagre se dovedeşte a fi crucială în actualul context geopolitic, atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică.

"În lumina recentelor evenimente şi având în vedere contextul geopolitic, zona Mării Negre se dovedeşte a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competenţa şi expertiza noastră pot contribui substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre", a declarat şeful statului în alocuţiunea susţinută cu prilejul participării la cea de-a 52-a Conferinţă de Securitate de la Munchen, Germania.

Şeful statului consideră că modelarea securităţii a fost întotdeauna strâns legată de aspiraţiile popoarelor.

"Angajamentul luat pentru securitate şi o viaţă mai bună este acum supus provocării în întreaga zonă euroatlantică de factori multipli care se potenţează reciproc, dând naştere unui mediu complex de securitate şi unor noi riscuri la adresa acesteia. Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât şi din sud. Deşi de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor şi a normelor, precum şi încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situaţia actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voinţă politică şi hotărâre manifestată de anumite state şi de alţi actori de a respecta principiile, normele şi instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor", a spus Iohannis.

În opinia sa, o ameninţare crescândă a terorismului, precum şi un flux de migranţi fără precedent, exercită o presiune suplimentară asupra Europei.

"Criza migranţilor, în mod special, ne-a demonstrat potenţiala fragilitate a construcţiei europene şi eficienţa limitată a instituţiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum, trebuie să găsim soluţii pentru a menţine soliditatea şi unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuşi fiind sub semnul întrebării. Toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum nu doar pun la îndoială securitatea; ele distrug încrederea în sânul societăţilor noastre între oameni, ţări şi actori politici internaţionali. Ne regăsim acum într-o situaţie care reclamă mai mult decât reacţie şi adaptare la circumstanţe şi la evoluţii continue ale mediului internaţional. Trebuie să ne redefinim viitorul, plecând de la aceste realităţi", a subliniat şeful statului.

El a punctat că trebuie să fie consolidată alianţa Nord-Atlantică, în calitate de garant al securităţii euroatlantice, şi concentrarea să se îndrepte asupra apărării colective, investind masiv în sectorul politic şi în cel strategic.

"Trebuie să preţuim puternica legătură transatlantică, completată de o contribuţie europeană crescândă, în conformitate cu Declaraţia Summitului din Ţara Galilor. Nu cred că trebuie să alegem între reasigurare şi reangajare. Ele nu se exclud reciproc. Aş spune, mai degrabă, că trebuie să găsim echilibrul corect, astfel încât să transmitem un mesaj: suntem puternici şi uniţi, ne susţinem reciproc, la fel cum ne susţinem valorile şi principiile, gata de a le apăra dacă este nevoie şi, în acelaşi timp, dorim să reconstruim încrederea, deoarece ne dorim o lume mai sigură şi mai bună. Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Iniţiativei de Reasigurare Europeană. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea în Europa şi faţă de obiectivele noastre comune ca organizaţie. Implementarea deciziilor luate la Summitul din Ţara Galilor, stimularea curajoasă a dezvoltării adaptării pe termen lung a NATO şi, în special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varşovia", a spus Iohannis.

El a arătat că România rămâne un pilon al democraţiei şi al stabilităţii în regiune.

"Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO şi a UE. În acest an, am crescut bugetul destinat apărării şi avem un acord, semnat de către toate partidele politice din România, conform căruia urmărim să atingem un nivel de cel puţin 2% din PIB pentru cheltuieli publice în domeniul apărării naţionale, până în 2017. România participă integral la consolidarea NATO. Aceasta include iniţiative regionale, precum şi angajarea constructivă a partenerilor şi a altor actori relevanţi. În acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la Bucureşti, am prezidat, împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declaraţia privind Solidaritatea Aliată şi Responsabilitatea Comună adoptată cu acea ocazie reflectă angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantică prin intermediul unităţii, al solidarităţii şi al coeziunii NATO", a precizat şeful statului.

Iohannis e de părere că cooperarea şi coordonarea NATO-UE reprezintă garanţia securităţii şi a prosperităţii.

"Avem nevoie de angajamentul consolidat şi autentic manifestat reciproc de fiecare organizaţie. Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât şi pregătirea în vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât şi pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistenţă a societăţilor noastre, o viziune cuprinzătoare şi acţiuni care să asigure continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securităţii energetice", a conchis Klaus Iohannis.