Ion Sturza a preluat 49% din "Romaltyn" Baia Mare

Fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a cumpărat 49% din capitalul social al companiei miniere "Romaltyn Limited", care deţine uzina de exploatare minieră din Baia Mare, preluând şi controlul operaţional al proiectului de reciclare a deşeurilor miniere. În urma acestei tranzacţii, Fribourg Investments urmează să investească 20 milioane de dolari pentru valorificarea şi reciclarea acestor deşeuri. Proiectul este programat să se deruleze pe o perioadă de aproximativ cinci ani şi include eliminarea a 8,5 milioane tone de deşeuri miniere, prin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase, respectiv aur şi argint, precum şi reabilitatea tehnologică a suprafeţei de aproximativ 165 hectare din regiunea Baia Mare, se arată într-un comunicat al fondului de investiţii.

Repornirea activităţii "Romaltyn", programată pentru ultimul trimestru al acestui an, necesită inves-tiţii de peste 40 milioane dolari, care să acopere retehnologizarea completă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, finalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunare de retenţie, operaţiuni realizate parţial în perioada 2007-2012.

Pentru etapa de pregătire a operaţiunilor, Fribourg Investments estimează că fabrica urmează să angajeze aproximativ 150 de persoane, urmând ca, atunci când proiectul va deveni funcţional, să fie administrat de aproximativ 200 de persoane.

Managementul proiectului va fi asigurat de către Sergiu Chirca, administrator al "Romaltyn" şi director general al operaţiunilor Fribourg Investments în ţara noastră.

Activitatea companiei miniere urmează să fie coordonată de un Consiliu Director, având cinci membri, respectiv Ion Sturza, Kengeş Rakişev, preşedintele Consiliului Director al firmei kazahe "SAT&Company", acţionarul majoritar al "Romaltyn", Nurlan Abduov, antreprenor kazah şi fost director general al "SAT&Company", Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank, precum şi al Consiliilor de Administraţie ale "Tarom" şi al fondului de investiţii imobiliare "New Europe Property Investments" şi Bogdan Popescu, managing director pentru România al "Zeta Petroleum", expert internaţional în resurse minerale.

Reprezentanţii Fribourg Invest-ments au declarat că funcţionarea uzinei "Romaltyn" urmează să fie monitorizată permanent din pers-pectivă tehnologică şi a parametrilor de mediu, care vor fi măsuraţi şi comunicaţi în timp real. "Investiţiile făcute în noua linie de retratare asigură un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele prescrise de reglemetările europene şi cele naţionale", se precizează în comunicatul fondului de investiţii. Odată ce proiectul va fi finalizat, urmează ca "Romaltyn" să reabiliteze ecologic integral suprafeţele pe care se află, în prezent, deşeurile miniere, potrivit Fribourg Investments.

• Ion Sturza: "Ne dorim să facem din acest proiect un pilot de bună practică în domeniul reciclării de deşeuri miniere şi al reabilitării ecologice"

Ion Sturza a afirmat că doreşte ca proiectul să devină un pilot de bună practică în domeniul reciclării deşeurilor miniere şi a reabilitării ecologice, având în vedere istoricul problematic al fabricii. "Activitatea «Romaltyn» rezolvă o problemă existentă - deşeurile depozitate sunt o sursă de poluare gravă - şi deschide oportunităţi de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare", a declarat domnia sa, care a subliniat că majoritatea partenerilor cu care compania urmează să lucreze va fi formată din companii autohtone din regiune. Ion Sturza a adăugat: "Am deschis căi de colaborare şi cooperare cu autorităţile şi firmele locale, cu toţi cei interesaţi şi sperăm să acţionăm ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe întreaga derulare a proiectului vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe şi redevenţe, care vor fi o resursă de dezvoltare a zonei, puternic afectată de închiderea minelor şi de condiţiile economice dificile din ultimii ani".

"Romaltyn" este fosta uzină "Aurul" Baia Mare, care s-a aflat, în urmă cu 13 ani, în centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recentă a ţării noastre. Pe data de 30 ianuarie 2000, digul de la iazul de decantare a cedat, ceea ce a dus la poluarea râurilor Lăpuş şi Tisa şi a Dunării cu aproximativ 100.000 metri cubi de ape care conţineau cianură şi metale grele. Din acel moment, activitatea fabricii a fost întreruptă.

"Romaltyn" s-a aflat, până în luna aprilie a anului trecut, în proprietatea "Polyus Gold", cel mai mare producător de aur din Rusia, controlat de oamenii de afaceri Mihail Prohorov şi Suleiman Kerimov. Primul este cunoscut, printre altele, pentru candidatura la preşedinţia Rusiei, anul trecut, precum şi pentru faptul că este proprietarul clubului american de bas-ket New Jersey Nets, care, între timp, şi-a schimbat numele în Brooklyn Nets, în timp ce al doilea deţine clubul rusesc de fotbal Anzhi Makhachkala.

În aprilie 2012, "Polyus Gold" a anunţat vânzarea integrală "Romaltyn" către compania kazahă "SAT&Company", cu operaţiuni în domeniul extracţiei şi prelucrării feroaliajelor, cromului, zincului, nichelului, cărbunelui, precum şi în petrochimie. Tranzacţia, în valoare de 20 milioane dolari, a vizat toate activele miniere din ţara noastră, inclusiv uzina auriferă, care are o capacitate anuală de tratare de 2,5 milioane tone, însă, în prezent, nu este operaţională, şi trei licenţe de explorare în judeţul Maramureş.

"SAT&Company" este controlată de către Kengeş Rakişev, ginerele primarului din capitala Kazahstanului, Astana, Imangali Tasmagambetov, un apropiat al preşedintelui Nursultan Nazarbaiev.

Ion Sturza o ocupat funcţia de premier al Republicii Moldova, între februarie şi noiembrie 1999, în timpul mandatului preşedintelui Petru Lucinschi. Între anii 2002 şi 2009 a lucrat pentru "Rompetrol", unde a ocupat funcţiile de pr-e-şedinte-director general al subsidiarei din Republica Moldova, vicepreşedinte pentru Dezvoltare pentru Rusia şi Comunitatea Statelor Independente (CSI), membru în Consiliul de Administraţie şi director general adjunct al grupului petrolier, jucând un rol important în vânzarea acestuia către compania kazahă de stat "KazMunaiGaz". Printre investiţiile din ţara noastră ale fondului de private equity controlat de către omul de afaceri se numără parcul tehnologic Liberty Center Technologial Park din Cluj-Napoca.