IONEL BLĂNCULESCU: "Pe fondul neperformanţei istorice, băncile nu au apetit pentru creditare"

Rata dobânzii de politică monetară a ajuns la un nou minim istoric, după ce Banca Naţională a României (BNR) a redus nivelul acesteia de la 2,5% la 2,25%.

Economistul Ionel Blănculescu opinează că BNR tinde să respecte trendul european, întrucât nu ar avea cum să fie în contradicţie cu alte bănci, mai ales cu Banca Centrală Europeană (BCE).

"Teoretic, orice reducere a dobânzii de referinţă ar conduce la un nivel mai mare de creditare. Însă în România este o situaţie atipică", ne-a declarat domnia sa.

Ionel Blănculescu subliniază că, la noi, în primul rând nu există apetit investiţional finanţat prin credite bancare, "deşi ar trebui să fie o formulă uzitată pentru dezvoltarea afacerilor". În prezent, în mediul investiţional este înregistrat un apetit foarte mare pentru creşterea investiţiilor prin ajutoare de stat şi prin programul de neimpozitare a profitului reinvestit, după cum ne-a spus domnul Blănculescu.

Domnia sa a mai menţionat: "Al doilea element este şi el unul atipic - sistemul bancar românesc este sub presiunea creditelor neperformante şi va continua să suporte această presiune deosebit de puternică, nefiind deschis spre creditare. Sectorul a trecut prin situaţii foarte dificile şi, pe fondul neperformanţei istorice, nu are apetit către creditare, fapt pentru care nu reduce dobânda la credite. În acelaşi timp, suntem într-un context geostrategic extrem de aprins, care nu permite băncilor să relaxeze creditarea.

La acest fapt se adaugă şi situaţia din Grecia, unde autorităţile au anunţat, iniţial, că doresc să nu-şi mai plătească datoria externă, după care, la reacţia negativă a pieţelor, au revenit şi au făcut, practic, acelaşi anunţ, dar mascat, altfel încât să pară altceva. Au spus că renunţă la ideea de neplată a datoriilor, urmând să creeze noi titluri de valoare, care să înlocuiască instrumentele vechi, dar prin care plăţile vor fi făcute în funcţie de mersul economiei greceşti, adică, practic, niciodată. Nici ceea ce se întâmplă pe piaţa noastră, din punct de vedere economico-financiar-politic, nu-i ajută pe investitori să-şi dezvolte afacerile, aceştia fiind într-un moment de teamă şi aşteptare".

Reprezentanţii BNR subliniază că împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, favorizată inclusiv de relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară.

În ceea ce priveşte volumul total al creditului acordat sectorului privat, acesta a continuat să fie afectat de accentuarea contracţiei stocului de credite în valută, precum şi de intensificarea operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit, după cum apreciază oficialii BNR, care adaugă faptul că "toate aceste tendinţe contribuie la îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare".

Analistul economic Dragoş Cabat este de părere că, în condiţiile în care inflaţia continuă să scadă, ca urmare a căderii preţului petrolului, mai este lorc pentru reduceri ale dobânzii de referinţă.

Domnia sa ne-a precizat că, în urma scăderii de către BNR a ratei dobânzii de politică monetară, doar dobânzile pentru depozite scad, nu şi cele aferente creditelor.

Dragoş Cabat subliniază: "În condiţiile acestea, eu nu aş scădea şi mai mult dobânda de politică monetară, pentru că oricum este ineficientă. BNR nu are nicio pârghie să oblige băncile să reducă dobânzile pentru credite, iar instituţiilor financiare le este teamă să mai acorde împrumuturi. Ele trebuie să-şi acopere pierderile. În contextul situaţiei împrumuturilor în CHF, chiar şi cele care au dat credite în euro sunt speriate că vor fi nevoite să împartă riscul valutar cu clienţii, dacă aceştia din urmă vor dori să fie şi ei salvaţi, după ce au ieşit în stradă împrumutaţii în CHF. Este un moment de derută pentru bănci şi tot ceea ce pot face este să nu scadă dobânzile la credite".

În opinia domnului Cabat, se poate ajunge atât la o dobândă real negativă, cât şi la o dobândă nominal negativă.

În acest context, este foarte greu să îţi dai seama în ce ţi-ai putea plasa economiile, ne-a mai spus economistul.

Analistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Group Societe Generale, ne-a precizat că, în prezent, nu se mai pune accentul pe economisire.

Domnia sa ne-a menţionat că, în ceea ce-i priveşte pe deponenţi, "ideea este ca aceştia să fie stimulaţi să-şi cheltuiască banii, nu să-i păstreze, să-i investească în consum".

S-ar putea ca BNR să mai reducă dobânda, pentru că sunt o serie de factori care conduc la această tendinţă, estimează domnul Dochia. Potrivit domniei sale, doi dintre factorii care stau la baza scăderii dobânzii de referinţă sunt scăderea inflaţiei, fiind la un nivel record pe plan european, şi politica BCE, prin programul de relaxare cantitativă, care conduce la scăderea euro.

"Scăderea inflaţiei până la un nivel negativ a început să fie îngrijorătoare pentru piaţa europeană. BNR, însă, are un spaţiu mai mare de mişcare privind scăderea dobânzii", ne-a mai declarat Aurelian Dochia.

Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a apreciat, ieri, că dobânda de politică monetară a fost redusă pe fondul scăderii inflaţiei.

Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi estimează un nivel de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016.

"Repoziţionarea la niveluri mai scăzute a acestei traiectorii are ca determinant major anticipata accentuare pe termen scurt a scăderii în termeni anuali a preţurilor volatile, în principal pe seama declinului preţului petrolului pe plan mondial, alături de persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inflaţia, precum şi de prelungirea inflaţiei reduse şi a caracterului fragil al redresării activităţii economice din zona euro şi din alte ţări europene", a subliniat şeful BNR.

Domnia sa susţine că principalele riscuri la adresa actualei prognoze decurg din incertitudinile crescute asociate evoluţiilor din mediul extern, generate în principal de tensiunile geopolitice regionale, de situaţia din Grecia şi din zona euro şi de divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 0,83%, în decembrie 2014, de la 1,26%, în luna precedentă. În ultima lună a anului trecut, rata medie anuală a inflaţiei s-a menţinut la nivelul de 1,1%, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a plasat la nivelul de 1,4%, similar lunii anterioare.

Isărescu a spus, în ianuarie, că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare, în principal ca urmare a scăderii preţului petrolului mai mult decât se anticipa.