Ipsos: 3 din 10 români cred că inflaţia nu va reveni niciodată la normal

Cel mai recent sondaj Ipsos Global Inflation Monitor arată că, în medie, o treime dintre oamenii din 33 de ţări vor avea mai mulţi bani de cheltuit în următorul an, pe măsură ce preţurile vor scădea uşor în multe locuri. Aproape jumătate din populaţia globală a remarcat fenomenul numit "shrinkflation": faptul că produsele devin mai mici, dar preţurile rămân neschimbate.

Inflaţia anuală a scăzut în România, de la 8,3% în luna octombrie la 6,7% în noiembrie, iar pentru prima dată din 2020 încoace indicele preţurilor de consum este subunitar. Banca Naţională a României a reconfirmat la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finele acestui an, dar a revizuit estimarea de inflaţie pentru 2024 la 4.8% (de la 4.4%). Previziunile privind inflaţia pentru 2024 sunt realizate în contextul modificării anunţate a accizei la petrol şi la produsele din tutun, precum şi eliminării plafonării preţurilor la produsele esenţiale.

Cea mai recentă ediţie a Monitorului global al inflaţiei realizat de Ipsos evidenţiază dificultăţile continue în contextul crizei costului vieţii, cu mici licăriri de optimism economic în rândul populaţiei din mai multe ţări din întreaga lume.

Starea generală de spirit

O proporţie semnificativă dintre români (32%, faţă de 46% la nivel global) declară că sunt de părere că ţara lor se află în recesiune. O pondere similară consideră că România nu se află în recesiune, iar 37% nu au putut oferi nici un răspuns. Alături de Belgia, Elveţia şi Mexic, România înregistrează cea mai mare proporţie a cetăţenilor care nu ştiu să spună dacă traversăm sau nu o criză economică.

În medie, şase din zece persoane la nivel global se confruntă cu un anumit nivel de presiune financiară, iar trei din zece (27%) declară că au dificultăţi în a se descurca din punct de vedere financiar. În mod surprinzător, România este în rândul ultimelor 6 ţări care declară că resimt presiune financiară, respectiv a doua ţară din lume (43%), după China (45%), în care cetăţenii spun că se descurcă financiar, comparativ cu o medie globală de 28%. Doar 6% dintre români declară că se simt confortabil cu nivelul de trai, faţă de 10% dintre respondenţii la nivel mondial.

În România, 28% dintre cetăţeni "abia se descurcă" din punct de vedere financiar (faţă de 33%, media globală), iar alţi 22% (faţă de 27% la nivel global, în medie) declară că întâmpină dificultăţi financiare. Cu toate acestea, mai mulţi români cred că nivelul lor de trai (32%) şi venitul disponibil (28%) vor creşte în următorul an.

Micşorarea ambalajelor alimentează iritarea consumatorilor

În cele 33 de ţări incluse în studiu, aproape jumătate dintre consumatori (46%) spun că au observat că dimensiunile produselor au devenit mai mici, dar preţul a rămas acelaşi. Micşorarea dimensiunilor se observă cel mai mult în Europa, Marea Britanie având cea mai mare proporţie de persoane care remarcă această practică (64%), urmată îndeaproape de consumatorii din Franţa (63%) şi Germania (62%). Românii se situează în jumătatea inferioară a clasamentului: 40% dintre ei spun că au remarcat acest fenomen. Tot românii sunt cei care, comparativ cu media globală, menţionează în mod semnificativ mai mult categoriile de produse pentru care au remarcat acest fenomen, de la pâine (56%), brânză (50%), gustări sărate (47%) până la iaurt (45%).

Unu din doi respondenţi la nivel global (48%) consideră inacceptabil faptul că producătorii reduc dimensiunea produselor comercializate menţinând preţurile la acelaşi nivel, ca modalitate de a răspunde la creşterea costurilor. Dezacordul faţă de această practică este mai mare în Europa şi în America de Nord, francezii (67%) fiind cei mai supăraţi. Românii se arată mai toleranţi; doar 38% dintre conaţionalii noştri consideră inacceptabilă această practică.

În plus, 27% dintre români (faţă de 22%, media globală) spun că au remarcat modificarea ingredientelor produselor pe care le cumpără, în aşa fel încât preţul produselor să nu se schimbe. Vorbim, în acest caz, de fenomenul de skimpflation.

Presiunea rămâne. Aşteptări faţă de 2024.

Unu din trei cetăţeni la nivel global (32%) este optimist că lucrurile vor reveni la normal în următorul an sau mai devreme, comparativ cu 24% dintre români. În acelaşi timp, 21% pe plan mondial (faţă de 28% dintre români) cred că inflaţia nu va reveni niciodată la normal.

În următorul semestru, 7 din 10 români se aşteaptă la o creştere a costului cumpărăturilor alimentare (72%), a costurilor cu utilităţile/ energia (69%), a costurilor cu combustibilul (68%) şi a altor cumpărături pentru gospodărie (69%).

Inflaţia rămâne o preocupare semnificativă pentru publicul global: 62% dintre cetăţenii celor 33 de ţări incluse în studiu se aşteaptă ca rata inflaţiei să crească în anul următor. Procentul este identic în România.

"Banca Centrală Europeană a stabilit, de mult timp, la 2% targetul de inflaţie pentru zona Euro. Cu toate astea, rigiditatea ţintei de 2%, care a fost menţinută atât de mult timp, nu mai este aplicabilă într-o epocă de schimbări profunde pe piaţa muncii, în lanţul global de aprovizionare şi în condiţiile unor rezerve limitate de energie, alimente şi locuinţe. Din acest motiv, probabil că ar fi mai realist să considerăm o ţintă mai flexibilă, de 2,5%-3,0%.

Scăderea inflaţiei la o singură cifră în România este doar aparent o veste bună. Am trecut prin toate cele trei etape până acum, şi anume: creşterea preţurilor la materii prime, şocul inflaţionist - prin creşterea preţurilor la energie şi la produse alimentare, şi suntem acum în punctul în care inflaţia generală a depăşit ceea ce se numeşte inflaţia subiacentă (adică valoarea inflaţiei fără energie şi alimente netransformate), un indicator de referinţă pentru inflaţia reală, cea care se simte cel mai mult în buzunarul consumatorilor", spune Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.