ISĂRESCU: "BNR a trecut mai uşor peste criza din 2008 cu leul greu, denominarea a fost un succes"

Actualizare 13:53 Isărescu: "Trecerea la euro este mai complicată decât denominarea"

Trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, care deşi a fost doar un proces de simplificare a creat anxietăţi în rândul societăţii, faţă de necunoscut, astfel că discuţiile pentru euro trebuie să fie mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Am văzut un sondaj la începutul anului 2005, înainte de trecerea la leul greu, ce părere au românii despre denominare. Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ - la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri - această frică, care este iraţională, toate aceste anxietăţi au însemnat un risc. E o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm, să luăm în calcul reacţia oamenilor", a adăugat Mugur Isărescu.

El a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, referindu-se inclusiv la adoptarea euro, astfel că la momentul deciziei "trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional".

"Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat", a punctat Isărescu.

El a atras atenţia că cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, şi că doar se schimbă la un anumit curs, "c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro".

Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul când România va fi pregătită pentru acest pas.

"Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum", mai spune şeful băncii centrale.

Isărescu a amintit că alţi factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu inflaţionist lung, dar şi a faptului că preţurile din România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croaţia şi Ungaria.

"La unele produse sunt în continuare preţurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparaţia cu preţurile din alte stat se face foarte simplu. Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obişnuieşti cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici - PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai uşor cu ce se întâmpla în Europa", a menţionat guvernatorul.

---

Banca Naţională a României a trecut mult mai uşor peste criza financiară care a început în 2008 cu leul greu, decât ar fi ar fi trecut cu leul cu multe zerouri, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul simpozionului dedicat aniversării a 10 ani de la denominarea monedei naţionale.

"Suntem la oră de bilanţ: am îndrăzneala să spun că acţiunea a fost bine pregătită şi, în final, a fost o acţiune de succes. Banca Naţională, conducerea Băncii Naţionale a trecut mult mai uşor de criza financiară din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri. S-a câştigat foarte mult la nivelul societăţii prin simplificare (prin denominare n.r.). În economie s-a câştigat credibilitate şi încrederea într-un nou început. În 2005, România se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă şi intra pe o curbă a productivităţii şi profitabilităţii", a subliniat guvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, pe lângă faptul că, în utlimii zece ani, inflaţia a coborât la o singură cifră şi se menţine la cifre scăzute, leul a devenit o monedă de încredere. În plus, românii economisesc predominant în lei, iar împrumuturile tind să fie, şi ele, denominate preponderent în monedă naţională. Guvernatorul BNR a precizat că denominarea a contribuit la aceste evoluţii, cel puţin la nivel de percepţie.

Pe de altă parte, Mugur Isărescu este de părere că trebuie să învăţăm o lecţie din această măsură complexă. În primul rând, este important să învăţăm că succesul depinde esenţial de o pregătire temeinică, a precizat şeful BNR, referindu-se la discuţiile cu privire la adoptarea euro. În plus, este importantă alegerea momentului şi a contextului intern şi internaţional, unde intervin inspiraţia şi înţelepciunea politică, dar şi stabilirea dozajului, care este important în orice decizie, potrivit guvernatorului BNR.

În ceea ce priveşte rezultatele comensurabile ale denominării, Mugur Isărescu a menţionat chestiunile legate strict de noile monede şi bancnote, mai mici, mai rezistente, mai uşor de manevrat şi depozitat, costurile casieriilor scăzând datorită simplificării operaţiunilor.

Guvernatorul a amintit şi obiectivele avute în vedere în momentul adoptării deciziei de tăiere a patru zerouri din coada leului, respectiv marcarea încheierii unui ciclu inflaţionist lung, marcarea faptului că preţurile în România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, uşor de comparat, exprimarea indicatorilor valorici, de genul PIB, PIB pe locuitor, producţiile, consumul şi aşa mai departe în lei noi, pentru a fi mai uşor de comparat cu ce se întâmplă în Europa, dar şi pregătirea trecerii la euro.