Isărescu începe astăzi al şaselea mandat de Guvernator BNR

Mugur Isărescu îşi începe astăzi cel de-al şaselea mandat în fruntea Băncii Naţionale a României (BNR), fiind votat din nou de Parlament în funcţia de Guvernator al băncii centrale.

Noul Consiliu de Administraţie (CA) al BNR, alcătuit din Mugur Isărescu (guvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Eugen Nicolăescu (viceguvernator), Leonardo Badea (viceguvernator), Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Virgiliu Stoenes­cu, Dan Radu Ruşanu şi Balint Csabo (membri), a primit votul final de la parlamentari în data de 3 iulie. Astfel, au fost schimbate doar patru persoane din fosta conducere a BNR, respectiv Liviu Voinea, Daniel Dăianu, Dinu Marin şi Agnes Nagy.

La vremea respectivă, au existat unele discuţii referitoare la modul în care a decurs alegerea noului CA al băncii centrale. Avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat, atunci: "Acestea nu au fost alegeri, pur şi simplu a fost cum a dictat domnul Isărescu. Pe lista aceea nu a intrat nimeni fără ca domnul Isărescu să-şi fi dat acordul, ceea ce este foarte interesant, pentru că pe acea listă se află şi un fost penal. Domnul Ruşanu a fost din categoria aceea «selectă» din care au făcut parte marii corupţi.

Este adevărat că acum este achitat şi nu ar trebui să i se atragă niciun fel de consecinţă, dar nu trebuie uitat că foarte multă vreme omul a avut această etichetă pe frunte".

Amintim că fostul şef al ASF, Dan Radu Ruşanu, a fost arestat preventiv, în anul 2014, timp de patru luni şi a stat în arest la domiciliu alte trei luni în dosarul "Carpatica Asig", fiind acuzat de folosirea influenţei unei persoane care îndeplineşte o funcţie publică, favorizarea făptuitorului şi constituire de grup infracţional organizat. În primă instanţă, fostul şef al ASF a fost achitat, iar în anul 2017, la trei ani de la momentul arestării, decizia de achitare a fost menţinută şi de instanţa supremă.

O altă obiecţie pe care a exprimat-o Gheorghe Piperea, cunoscut, de altfel, pentru opiniile sale înverşunate împotriva modului în care BNR îşi des­făşoară activitatea, este că media de vârstă a celor din executivul băncii centrale este apropiată de vârsta Guvernatorului Isărescu: "Nu există nicio femeie în CA al BNR, acesta fiind alcătuit doar din bărbaţi, media de vârstă a celor mai importanţi membri din CA fiind de 70 de ani".

Potrivit economistului Lucian Isar, o altă persoană care s-a declarat vehement împotriva lui Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR ar fi şantajat politicienii cu avizarea tranzacţiei dintre EximBank şi Banca Românească. Lucian Isar a scris, la vremea respectivă, pe Facebook: "Isărescu pune presiune pe Teodorovici să urgenteze numirea CA al BNR, că altfel nu aprobă achiziţia EximBank. Isărescu are interes în acoperirea găurilor istorice de la Banca Românească (prietenii ştiu de ce), dar o face cu mâna lui Teodorovici, în urma acordului pe care l-a avut cu Dragnea.

Faza amuzantă este că Isărescu lansează în piaţă că el nu înţelege şi nu vrea să comenteze oportunitatea tranzacţiei, că banca nu are sistem IT, că Eximbank are alt rol, nu să cumpere găuri...

Faza şi mai amuzantă este că legea EximBank (...) trebuie modificată şi să vedem ce aviz va da Isărescu".

Menţionăm că EximBank a semnat cu National Bank of Greece acordul de achiziţie a 99,28% din Banca Românească.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, în 3 iulie, după votul parlamentarilor, că noul Consiliu de Administraţie are mandatul să pregătească intrarea ţării noastre în zona euro, precizând: "Este un consiliu în care se îmbină continuitatea cu noutatea, se îmbină tinereţea cu experienţa şi cred că - uitându-mă la formatul său - acest nou consiliu va depune toate eforturile, va depune întreaga capacitate profesională pentru îndeplinirea mandatului care este încredinţat. Mandatul nostru este stabilit de legile bancare, de legea Băncii Naţionale, dar aş adăuga că avem şi un mandat nou, hotărât prin programul de aderare la zona euro, la care BNR, împreună cu Guvernul, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu Academia Română, cu sprijinul Preşedinţiei, a lucrat. Acest mandat nou este pregătirea intrării României în zona euro. Avem un mandat, aş spune ambiţios, cu multe provocări, dar ne vom depune întreaga capacitate pentru a-l duce la bună îndeplinire".

Amintim că Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a îndeplinit condiţiile de pensionare încă din vara anului 2014, potrivit propriilor declaraţii: "Conform codului muncii, din 1 iunie 2014, la împlinirea vârstei de 64 de ani şi zece luni, am îndeplinit condiţiile cumulative de lucru şi stagiul de pensionare, dar contractul meu de muncă cu BNR a continuat pe baza deciziei Parlamentului de numire în funcţia de Guvernator. Nu am depus cerere de pensie la Casa Teritorială de Pensii şi, ca urmare, nu mi s-a calculat, nu mi s-a stabilit, nu am încasat pensie şi nu s-a cumulat pensia cu salariul. Am considerat că acesta este un gest normal şi frumos, să nu încasez şi pensie atâta vreme cât încasez un salariu de la BNR. Pensia va intra în plată după depunerea acestui dosar, conform articolului 103 al Legii pensiilor 263/2010 şi nu se plăteşte sub nicio formă retroactiv, indiferent când are loc această depunere a dosarului".

Isărescu a încasat, însă, o primă de pensionare, acest lucru producând discuţii aprinse în opinia publică, ce a protestat împotriva faptului că şeful Băncii Centrale a luat o astfel de primă fără să iasă la pensie.

În luna septembrie 2016, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, a declarat că, în 2015, Mugur Isărescu a încasat peste jumătate din indemnizaţia de pensionare, care are un cuantum total de 12 salarii nete lunare (adică aproximativ 114.000 euro).

Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Guvernator al Băncii Naţionale încă din anul 1990, cu mandat încredinţat de Parlament în 1991 şi reînnoit în decembrie 1998, noiembrie 2004, octombrie 2009 şi octombrie 2014 (excluzând perioada decembrie 1999 - decembrie 2000, când a exercitat funcţia de premier), Mugur Isărescu a dat de înţeles în mai multe ocazii că a ajuns la vârsta la care nu ar mai putea prelua un alt mandat, nedeclarând, însă, niciodată în clar că vrea să plece de la şefia BNR, ci, dimpotrivă, subliniind de fiecare dată că Parlamentul este cel care decide în această privinţă.

În urmă cu doi ani, surse din piaţa financiar-bancară, citate de presă, spuneau că Mugur Isărescu a început deja reorganizarea direcţiilor din bancă.

Acestea afirmau că puterile politice în negocieri cu guvernatorul BNR au căzut de acord asupra faptului că mandatul care se încheie în 2019, când Mugur Isărescu va avea 70 de ani, nu va fi reînnoit.

După ce, în 16 iunie 2014, Mugur Isărescu a primit cel de-al cincilea mandat pentru funcţia de guvernator, pentru o perioadă de cinci ani, în septembrie 2015 presa scria că zvonurile potrivit cărora Mugur Isărescu urmează să plece din fruntea BNR circulă tot mai des printre angajaţii instituţiei. Isărescu amintea, încă din 2013, că profesioniştii din generaţia lui se pensionează rând pe rând, şeful băncii centrale pledând pentru un schimb de ştafetă.

• CNSAS a anunţat, în august, că verifică dacă Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat, în august anul curent, că verifică dacă Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea. Procedura de verificare a CNSAS vine ca răspuns la solicitarea avocatului Gheorghe Piperea. Acesta a postat, în 8 august, pe pagina sa de Facebook: "În urmarea cererii formulate de Asociaţia Parakletos (n.r. condusă de Ghoerghe Piperea), guvernatorul BNR, domnul Mugurel Constantin Isărescu, va fi supus unei proceduri de reverificare a calităţii de fost colaborator/lucrător al fostei Securităţi comuniste, aşa cum rezultă din adresa pe care tocmai am primit-o de la CNSAS, cu numărul P 187/17 si 63/19.

În urmă cu doi ani am făcut aceeaşi cerere, care nu a fost respinsă pentru că susnumitul nu ar fi avut «calitatea» incriminată, ci pentru că legea nu permitea reverificarea dosarului de securitate a persoanei care ocupa funcţia de guvernator al BNR. În acest moment, legea a fost modificată (lucru cerut chiar de CNSAS, în repetate rânduri), în aşa fel încât reverificarea să fie posibilă.

Poate că, de data asta, vom afla, în sfârşit, adevărul".

Amintim că, la începutul lunii iulie, Senatul a votat modificarea OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Ca urmare, şefii BNR vor putea fi verificaţi de CNSAS dacă au colaborat cu securitatea, senatorii eliminând din lege prevederea care excludea conducerea BNR de la obligaţia de a fi verificată de CNSAS.

Daniel Zamfir, care a iniţiat proiectul de modificare a legislaţiei în vigoare, a postat, atunci, pe Facebook: "Senatul a votat în unanimitate propunerea pe care am făcut-o de modificare a OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Din prevederile OUG 24/2008 erau exceptate de la depunerea declaraţiei pe propria răspundere, precum şi de la verificarea la cerere a statutului de colaborator al Securităţii persoane alese şi numite în funcţii publice.

Astfel, funcţii precum Avocatul Poporului, membrii CNA, membrii conducerii Curţii de Conturi, ai Consiliului Concurenţei, ai Consiliului Legislativ, rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii şi multe alte categorii nu vor mai fi exceptate de la respectiva declaraţie, iar orice persoană poate solicita verificarea celor nominalizaţi mai sus.

P.S. Era să uit: În categoria celor de mai sus se încadrează şi membrii CA al BNR".

Noile reglementări au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis.

Toate aceste mişcări vin pe fondul faptului că, la începutul lunii martie 2017, cotidianul România Liberă a scris că Mugur Isărescu a dat note informative la Securitate, sub numele de cod "Manole".

CNSAS a transmis, atunci, că nu poate reverifica dacă Mugur Isărescu a colaborat sau nu cu Securitatea ca poliţie politică, motivând că legea de funcţionare a CNSAS a fost modificată în anul 2008.

Instituţia a menţionat că a emis, la 21 mai 2002, o decizie de neapartenenţă/necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică, în cazul lui Mugur Isărescu.

Ulterior publicării informaţiilor din România Liberă, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, a precizat, în cadrul unei emisiuni televizate: "Mugur Isărescu a scris în calitate de cercetător la Institutul de Economie Mondială, un institut care este o instituţie neconvenţională. Acolo se făceau lucruri pe care nu puteai să le faci în altă parte. Apare numele «Manole» pentru că toţi de acolo aveau câte un pseudonim. Nu a avut niciun angajament cu Securitatea".

România Liberă a scris că Mugur Isărescu se afla în evidenţele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informaţii Externe, sub numele de cod "Manole". Cotidianul a publicat şi câteva note scrise de mână potrivit cărora "Manole" informa autorităţile despre diplomaţi străini, în special americani şi britanici, sub conducerea ofiţerilor Unităţii Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Mugur Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de "notele" lui "Manole".

Reprezentanţii Direcţiei Comunicare din BNR ne-au spus, la data respectivă, că răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale la aceste acuzaţii a fost dat în cadrul unui interviu publicat în Jurnalul Naţional.

În interviul respectiv, şeful BNR arată: "Activitatea mea de dinainte de 1989 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (...); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanţa şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (...)

Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de aşa ceva! Este adevărat că statutul neconvenţional al IEM impunea salariaţilor o anumită rigoare. Cu atât mai mult cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomaţi şi am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, aşa cum era atunci, al instituţiilor statului. Şi cu referinţe pe care angajaţii le scriau între ei ca garanţii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalităţii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă aşa-zisă referinţă nu poate fi decât un prefabricat, aşa cum au fost multe pe această temă, din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat şi răsverificat. Aşa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceiaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea".