Isărescu: România risca să treacă printr-o criză a cursului de schimb fără acordul cu FMI şi UE

Materializarea riscului de apariţie a gap-ului de finanţare la nivelul maxim anticipat pentru 2009 în România, de 16 miliarde euro, ar fi dus la o criză a cursului de schimb fără asistenţa financiară a FMI şi UE, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit NewsIn.

Într-o dizertaţie susţinută, ieri, cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania, Mugur Isărescu a explicat: "În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei".

Ţara noastră ar fi putut avea, în 2009, un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 miliarde de euro, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private, potrivit calculelor băncii centrale.

Totodată, guvernatorul BNR consideră că "alte ajustări, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, în condiţiile în care în timpul ciclului de intrări mari de capitaluri acestea ajunseseră la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilităţi reduse".

Mugur Isărescu a precizat: "În acest context, acordurile cu UE şi cu FMI au furnizat două elemente esenţiale pentru economia românească: acoperirea deficitului de finanţare externă şi credibilitate. Importul de credibilitate de la UE şi FMI a făcut ca unele finanţări private să nu se mai reducă sau să se reducă mai puţin. Pe aceste căi, măsurile incluse în acordurile menţionate au asigurat finanţarea economiei româneşti".

De asemenea, conform guvernatorului, imprudenţa politicii fiscale în 2004-2008 a fost provocată de faptul că decidenţii au considerat că "timpurile bune" au venit odată pentru totdeauna, ceea ce a determinat expansiunea cheltuielilor, şi de anul electoral 2008, care a amplificat şi mai mult cheltuielile.

Mugur Isărescu a declarat: "În principiu, politica fiscală poate să atenueze unele efecte nedorite ale intrărilor mari de capitaluri sau să le sporească. Efectele sunt amplificate deoarece componentele ciclice ale PIB, intrările nete mari de capitaluri şi creşterea în termeni reali a cheltuielilor bugetare se potenţează reciproc".

Astfel, guvernatorul BNR consideră că "din această perspectivă, dar şi din perspectiva faptului că intrările mari de capitaluri sunt asociate cu crize financiare, opţiunea politicii fiscale în România a fost imprudentă între anii 2004-2008".

Mugur Isărescu a explicat: "În România au fost două cauze pentru această imprudenţă, ambele pe deplin explicate în literatura de specialitate. Prima a fost aceea că decidenţii au considerat că au venit odată pentru totdeauna, ceea ce evident însemna că expansiunea cheltuielilor putea fi permanentă. A doua a fost anul electoral 2008, care a amplificat cheltuielile şi mai mult".

Politica fiscală laxă a cheltuielilor a pus, potrivit guvernatorului, bazele pentru o contracţie fiscală involuntară în eventualitatea scăderii economiei.