Ismail Haniyeh, reales la conducerea mişcării islamiste Hamas

Hamas a confirmat luni dimineaţă realegerea fără opoziţie cunoscută a şefului său, Ismail Haniyeh, în fruntea mişcării islamiste palestiniene la putere în Fâşia Gaza, ieşită de curând dintr-un nou război cu Israelul, notează AFP, conform Agerpres.

Duminică, mai multe surse au sugerat realegerea lui Ismail Haniyeh în funcţia de şef al biroului politic al mişcării care controlează Fâşia Gaza, enclava palestiniană sărăcită cu două milioane de locuitori sub blocadă israeliană.

Luni în zori, Hamas a publicat un comunicat pentru a confirma că comisia sa electorală a "finalizat supervizarea etapelor procesului electoral intern" care s-a încheiat prin realegerea lui Ismail Haniyeh în fruntea biroului politic.

Potrivit Hamas, "zeci de mii" de membri ai acestei grupări islamiste, care a purtat patru războaie împotriva statului evreu din 2008, ultimul în luna mai, au participat la acest scrutin intern fără vreun adversar cunoscut al lui Ismail Haniyeh.

Considerat un pragmatic, Ismail Haniyeh, care îşi împarte timpul între Qatar şi Turcia, a fost ales şef al biroului politic al Hamas în 2017, în locul lui Khaled Mashal, care a condus mişcarea din 1996.

După victoria Hamas la alegerile legislative palestiniene din 2006, ultimele până în prezent, Ismail Haniyeh s-a instalat la conducerea unui guvern palestinian de uniune.

Acesta s-a angajat să acţioneze pentru crearea unui stat palestinian "în Cisiordania şi Fâşia Gaza, cu Ierusalimul drept capitală", mergând în contracurent cu discursul oficial Hamas care, la acea vreme, nu recunoştea aceste frontiere, notează sursa citată.

Dar Hamas şi Fatah s-au lansat în 2007 într-un război civil soldat cu divizarea de facto a teritoriilor palestiniene, cu Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, pe de o parte şi Cisiordania ocupată, sub controlul Autorităţii Palestiniene, pe de altă parte.

În martie, Hamas l-a reales deja pe Yahya Sinwar drept şef al biroului politic al mişcării numai pentru Fâşia Gaza. Potrivit unor surse din cadrul mişcării, cinci candidaţi au concurat pentru acest post.

Alegerea şefului întregului birou politic al acestei mişcări, dotată cu o puternică ramură militară şi considerată teroristă de Statele Unite şi Uniunea Europeană, a fost amânată însă din cauza războiului cu Israelul din mai.