Italia, din nou în recesiune

Economia italiană a intrat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere) în a doua parte a anului trecut, după o creştere semnificativă a costurilor de împrumut şi a incertitudinilor politice provocate de divergenţele dintre Guvernul populist de la Roma şi Comisia Europeană privind bugetul pe 2019, transmit Financial Times şi AP.

În urma unor negocieri intense desfăşurate anul trecut, Italia şi-a redus ţinta de deficit pentru a evita sancţiunile disciplinare ale Bruxelles-ului, confom Agerpres.

Institutul Naţional de Statistică (Istat) a publicat ieri datele preliminare care arată că economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul patru din 2018, după un declin de 0,1% în precedentele trei luni. Scăderea este mai accentuată decât previzionau analiştii, 0,1%.

Declinul trimestrial a fost cauzat de evoluţiile mai slabe înregistrate în agricultură, sectorul pescuitului şi cel forestier, precum şi în urma încetinirii activităţii în industrie şi servicii, a precizat Istat.

Pe ansamblul anului trecut, economia italiană a înregistrat un avans de 0,8%.

Premierul italian Giuseppe Conte a recunoscut deja săptămâna aceasta că se aşteaptă ca datele oficiale să confirme recesiunea dar a dat asigurări că politicile fiscale expansioniste ale Guvernului vor ajuta la revenirea pe creştere a economiei.

Italia a reintrat în recesiune la doar patru ani de la ultima scădere semnificativă a activităţii economice, o evoluţie care accentuează temerile privind perspectivele zonei euro. Italia este a treia economie a zonei euro, după Germania şi Franţa.

Datele Eurostat arată că în trimes­trul patru din 2018 PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,2%, similar cu nivelul înregistrat în precedentele trei luni. Pe ansamblul anului trecut, economia zonei euro a înregistrat un avans de 1,8%, după o creştere de 2,4% în 2017, în timp ce Comisia Europeană previziona o expansiune de 2,1% în 2018.

Şi Banca Centrală a Italiei a înrăutăţit recent estimarea privind evoluţia economiei în 2019, care ar urma să crească cu doar 0,6%, faţă de un avans de 1% previzionat în decembrie, din cauza escaladării tensiunilor comerciale şi a perspectivei mai slabe privind investiţiile.