Un val de falimente la nivelul mediului american de business, ca urmare a pandemiei, ar putea în continuare provoca o criză financiară în cea mai mare economie a lumii, avertizează James Bullard, preşedintele St. Louis Federal Reserve (Fed), într-un interviu publicat ieri de Financial Times. Afirmaţia bancherului central vine să justifice continuarea eforturilor băncii centrale americane de a propti cotaţiile din pieţele de capital.
"Suntem încă în mijlocul crizei în momentul de faţă. Chiar dacă am trecut (cu bine) peste valul iniţial din martie-aprilie, boala (Covid-19 - n.r.) încă este destul de capabilă să surprindă. (...) Fără un risk management mai granular din partea politicii de sănătate publică, am putea să avem parte de un val substanţial de falimente şi asta ar putea să contribuie la o criză financiară", a spus Bullard.
Comentariile lui Bullard vin într-o perioadă în care oficialii Federal Reserve - cea mai importantă bancă centrală din lume - evaluează impactul economic al unei noi creşteri puternice a ratelor de infectare în state importante din America precum Texas, Florida, Californiza şi Arizona ce ameninţă să deraieze revenirea economică, încă timpurie, de după şocul pandemic iniţial.
"Cred că trebuie să avem în minte că în orice criză pot să apară răsturnări de situaţie, poate să apară un eveniment inevitabil (eng. "there can be another shoe to drop"), iar asta ar putea să se întâmple în cazul de faţă. Pentru acest motiv cred că este probabil prudent să ne păstrăm în vigoare, pentru moment, capacităţile de creditare, chiar dacă este adevărat că lichiditatea din pieţele financiare s-a îmbunătăţit dramatic", a spus preşedintele St. Louis Fed.
Banca centrală americană se confruntă în prezent cu numeroase critici în legătură cu eforturile sale de sprijinire a pieţelor financiare, demersuri care au umflat artificial preţurile activelor, ajutând America corporatistă pe cheltuiala Main Street şi contribuind implicit la inegalitatea financiară din societatea americană. Fed-ul are în prezent în vigoare două facilităţi pentru a cumpăra obligaţiuni corporative, atât din piaţa primară, cât şi din cea secundară, achiziţii ce au ajuns să includă şi obligaţiuni considerate a purta un risc mai mare, nerecomandate pentru investiţii, din categoria "junk" (gunoi) - teren pe care Fed-ul nu l-a mai explorat până acum.
• Bullard: "Ideea din spatele tuturor acestor programe este să ne asigurăm că pieţele nu îngheaţă complet, pentru că asta te bagă într-o criză financiară"
Bullard a recunoscut că schemele sunt "controversate", dar a spus că lichiditatea din piaţa datoriei corporative a fost "testată dur" în primele zile ale crizei Covid-19 iar facilităţile Fed servesc scopul unei "clauze de reasigurare" (eng. backstop) importante chiar dacă nu au fost folosite foarte mult.
"Ideea din spatele tuturor acestor programe este să ne asigurăm că pieţele nu îngheaţă complet, pentru că asta te bagă într-o criză financiară, când traderii nu vor să tranzacţioneze activul indiferent de preţ. (...) Nu este scenariul meu de bază, dar este posibil să virăm spre mai rău într-un anume punct în viitor", a mai spus James Bullard, adăugând că este de părere că punctul de minim al şocului economic a fost resimţit în cel de-al doilea trimestru al anului.
El anticipează o tranziţie către "un trimestru mare pentru creştere" în perioada iulie-septembrie, însă întrebarea "cât de mare" rămâne să primească răspuns în următoarele 90 de zile.
Minuta şedinţei de politică monetară a Comitetului Federal Reserve din 9-10 iunie, publicată miercuri, arată că mai mulţi bancheri centrali din SUA converg către ideea că este nevoie de un ghidaj mai ferm în relaţie cu pieţele în ceea ce priveşte direcţia dobânzilor stabilite de Fed şi a achiziţiilor de active. Bullard a spus însă că el nu vede necesară o mişcare rapidă în direcţia asta din moment ce semnalele din prezent sunt "foarte eficiente".
"Situaţia în care ne aflăm acum este că comitetul se aşteaptă să menţină dobânzile jos, pieţele ne aşteaptă de asemenea să le menţinem jos, iar asta probabil nu va avea consecinţe inflaţioniste", a mai spus James Bullard, care este unul din cei mai longevivi preşedinţi regionali ai Fed-ului, el preluând şefia ramurei din St. Louis a Federal Reserve în aprilie 2008.
Bullard a descris recesiunea ce a urmat crizei din 2008 ca fiind "mai dificilă" pentru bancherii centrali decât cea din prezent, asta din cauza faptului că atunci era mult mai multă neclaritate în legătură cu ce se întâmpla în economia americană şi în cea globală.
"De data asta, cu toată dificultatea şi tragedia umană din jurul pandemiei, şocul este unul bine înţeles. Nu e greu să vezi că o boală s-a coborât asupra noastră şi provoacă ravagii. A fost mai multă unitate, atât înauntru, cât şi în afara Fed-ului, chiar la nivel global, despre care ar trebui să fie răspunsul de politică monetară", a mai spus Bullard.