Japonia şi China - ţările care deţin cele mai multe titluri de stat americane - 19.03.2025

Statele Unite le datorează investitorilor străini 8,5 trilioane de dolari din datoria naţională - aproape un sfert din datoria totală, conform unei analize visualcapitalist.com care evidenţiază marii deţinătorii străini de titluri de stat americane.

Datoria SUA creşte atunci când guvernul cheltuieşte mai mult decât colectează din impozite şi alte venituri. Ca să acopere acest deficit, Trezoreria SUA emite titluri de trezorerie şi obligaţiuni. Aceste titluri sunt foarte lichide, utilizate pe scară largă de băncile centrale ca rezerve şi preferate de investitori în perioade de volatilitate ale pieţelor. Datoria naţională este totalul deficitelor bugetare acumulate de guvern, minus orice excedent, menţionează sursa citată.

Datoria naţională a SUA a depăşit 34 de trilioane de dolari şi, conform proiecţiilor Biroului de Buget al Congresului, ar putea ajunge la 50 de trilioane de dolari în următorul deceniu.

Cifrele Departamentului de Trezorerie al SUA, aferente lunii decembrie 2024, arată că Japonia este cel mai mare deţinător străin de datorii SUA, cu peste un trilion de dolari, urmată de China (759 de miliarde de dolari) şi Marea Britanie (723 de miliarde de dolari). Urmează Luxemburg (424 de miliarde de dolari), Insulele Cayman (419 miliarde de dolari), Canada (379 de miliarde de dolari), Belgia (375 de miliarde de dolari), Irlanda (336 de miliarde de dolari), Franţa (332 de miliarde de dolari), Elveţia (289 de miliarde de dolari), Taiwan (282 de miliarde de dolari), Hong Kong (255 de miliarde de dolari), Singapore (249 de miliarde de dolari), India (219 miliarde de dolari), Brazilia (202 miliarde de dolari), Norvegia (158 de miliarde de dolari), Arabia Saudită (138 de miliarde de dolari), Coreea de Sud (125 de miliarde de dolari), Mexic (103 miliarde de dolari), Germania (97 de miliarde de dolari), restul lumii (1,6 trilioane de dolari).

• Trebuie să-şi plătească SUA datoria?

Din punct de vedere tehnic, SUA trebuie să plătească dobândă pentru datoria sa şi principalul obligaţiunilor guvernamentale care ajung la scadenţă, conform sursei citate. Cu toate acestea, după cum scrie Business Insider, rar se întâmplă ca ţările să îşi plătească integral datoria. De exemplu, Marea Britanie încă mai deţine datorii din Războaiele Napoleoniene (1799 - 1815).

Mai importantă decât datoria totală este raportarea acesteia la PIB, mai precis cât de mult pot acoperi resursele ţării dobânda şi principalul datoriei respective. Raportul dintre datoria SUA şi PIB era de aproximativ 98% la sfârşitul anului 2024, sub pragul critic de 100%, pe care unii economişti îl consideră semn de avertizare.

• Datoria sub mandatul lui Trump

O modalitate de limitare a creşterii datoriilor este reducerea cheltuielilor federale. Ca să realizeze acest lucru, noua administraţie Trump a înfiinţat Departamentul de Eficienţă Guvernamentală (DOGE). Sub conducerea lui Elon Musk, DOGE a luat deja în vizor mai multe agenţii federale. Scopul departamentului este să identifice şi să elimine cheltuielile inutile, Musk estimând economii potenţiale de două trilioane de dolari din "risipa" guvernamentală.

Opinia Cititorului

scrie opinia ta aici

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comentariile antiromanesti sunt interzise.
- Utilizaţi un limbaj decent.
Redacţia îşi rezervă dreptul să elimine opiniile neinteligibile în mod grav şi pe cele mahalageşti, înţelegând prin asta pe cele cu tentă anti-socială, obscene şi/sau insultative, ca şi pe acelea care nu se referă la articolul în chestiune.
Sunt interzise comentariile prosteşti-agresive.
Nu sunt acceptate incitările la ură socială şi/sau xenofobie, discriminările referitoare la sex, vârstă sau de altă natură.
Nu sunt acceptate anunţuri publicitare.
Nu inseraţi linkuri sau adrese de email în textul opiniilor.

Repetarea deliberată a unuia şi aceluiaşi mesaj (sau variante) poate fi considerată drept propagandă; propaganda, în această formă, este interzisă.
- nu sunt acceptate ameninţările de orice natură;
- nu este acceptată hărţuirea ziariştilor Redacţiei BURSA;
- este interzisă defăimarea Ziarului BURSA;
- nu este acceptată dezvăluirea identităţii vreunui comentator de la secţiunea de opinii, fără acordul scris al aceluia, depus la Redacţie.
Nu este acceptată folosirea numelor ziariştilor BURSA pentru falsificarea semnăturii opiniilor.
Nu este acceptată substituirea de nume.
Redacţia îşi rezervă dreptul să şteargă opiniile şi să interzică accesul unora la postarea de opinii, atunci cînd apreciază că sunt de rea credinţă.
Abaterile de la acest regulament conduc la eliminarea opiniilor postate (un echivalent al autocenzurii celui care a scris mesajul, iar nu o cenzură practicată de ziar).
PRECIZĂRI:
- Toate opiniile exprimă punctul de vedere ale autorilor, iar nu ale administratorului (excepţie făcând mesajele scrise chiar de către administrator); nu ne asumăm responsabilitatea pentru materialele postate pe acest site de către alte persoane decât cele autorizate de ziarul BURSA.
- Postarea unui mesaj înseamnă acceptarea tacită a acestui regulament.
În cazul în care ne solicitaţi răspunsuri individuale, vă rugăm să completaţi cu adresa de email reală; vom încerca, în limita timpului disponibil, să răspundem tuturor întrebărilor dumneavoastră.