Banca Naţională a Elveţiei a luat decizia să ridice pragul EURO/CHF conform legii şi din cauza presiunii foarte puternice de pe piaţă, a declarat recent, pentru Bucarest Hebdo, Excelenţa Sa, domnul Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti.
Domnia sa spune că un alt motiv pentru ridicarea pragului ar fi lichiditatea enormă din piaţă, care trebuie plasată sigur, în condiţiile în care domină nesiguranţa în rândul investitorilor.
Domnul Jean-Hubert Lebet apreciază că, în Elveţia, reevaluarea masivă în urma ridicării pragului nu şi-a făcut încă toate efectele, dar acestea vor fi considerabile. "Ridicarea pragului EURO/CHF va afecta exporturile şi, prin urmare, ocuparea forţei de muncă, într-o ţară în care jumătate din PIB este realizat din exporturi", a mai spus Excelenţa Sa.
În ceea ce priveşte creditele în franci elveţieni acordate în România de către băncile străine, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti opinează că impactul este foarte puternic pentru cei 75.000 de debitori în cauză. "Rezolvarea acestei probleme aparţine băncilor, care au acordat aceste credite, şi clienţilor lor", mai precizează ambasadorul.
• "Valoarea investiţiilor elveţiene directe s-a ridicat la 1,9 miliarde de euro"
Schimburile comerciale dintre România şi Elveţia sunt în creştere, aşa cum sunt şi investiţiile directe, ne-a mai spus domnul Jean-Hubert Lebet. În 2013, exporturile româneşti în Elveţia s-au ridicat la mai mult de 260 de milioane de euro şi importurile - mai mult de 460 de milioane de euro. În primele 9 luni din 2014, schimburile comerciale dintre cele două ţări au crescut faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
Exporturile româneşti către Elveţia s-au majorat cu 18%, la 228 milioane de euro, iar importurile - cu 15%, la 374 milioane de euro.
În ceea ce priveşte investiţiile directe, Elveţia se află printre primele zece ţări, ocupând locul 7. La sfârşitul anului 2013, valoarea investiţiilor elveţiene directe s-a ridicat la 1,9 miliarde de euro.
Excelenţa sa este de părere că investitorii elveţieni sunt, în general, mulţumiţi de activitatea lor în ţara noastră: "România dispune de atuuri formidabile: forţă de muncă calificată, resurse naturale bogate, finanţare din partea Uniunii Europene, o securitate remarcabilă, poziţie geografică interesantă, etc., dar mai ales există aici posibilităţi de dezvoltare reale".
Domnul Jean-Hubert Lebet consideră că ţara noastră ar putea îmbunătăţi cu uşurinţă condiţiile-cadru pentru investitorii locali şi străini, printre care enumeră asigurarea stabilităţii legilor, reglementărilor şi a fiscalităţii. "Mai mult decât atât, orice schimbare ar trebui făcută într-un mod transparent, după consultarea cu părţile interesate. În acest context, ar trebui să se renunţe la utilizarea ordonanţelor de urgenţă şi să se adapteze procesul de legiferare", a mai declarat Excelenţa Sa, precizând că funcţionarea justiţiei trebuie să fie, de asemenea, îmbunătăţită, cu o jurisprudenţă clară şi respectată.
Referitor la condamnările şi arestările recente din România, domnul Jean-Hubert Lebet apreciază această operaţiune de proporţii considerabile, care pedepseşte în cele din urmă comportamentele deviante şi necinstite. Domnia sa consideră pozitiv faptul că românii au început să înţeleagă că nu sunt în serviciul elitelor lor, iar că aleşii, funcţionarii guvernamentali, trebuie să muncească în schimbul impozitelor plătite de români.
"În cele din urmă, sper ca formalismul excesiv şi cultura sancţiunilor să fie înlocuite rapid de încredere şi responsabilitatea fiecăruia", precizează domnul Jean-Hubert Lebet.
Domnia sa apreciază că ţara noastră beneficiază de securitate, pace şi fundamente economice remarcabile, pe care le invidiază chiar ţări importante ale Uniunii Europene.
Domnul Jean-Hubert Lebet spune: "Desigur, multe lucruri pot fi îmbunătăţite. Dar un lucru ar trebui corectat rapid: uşurinţa cu care românii îşi fac autocritica şi cred că «iarba este mai verde în spatele dealului». Românii sunt nedrepţi cu privire la ei înşişi şi mult prea amabili cu cei care îi critică".
Cei mai mari investitori elveţieni în România sunt Holcim, Azomureş, Sika, ABB sau Novartis. Există însă multe întreprinderi mici şi mijlocii, care asigură cea mai mare parte a locurilor de muncă din Elveţia, şi care sunt foarte active în România, în toate sectoarele economice. Printre proiectele finanţate prin contribuţie elveţiană se află promovarea IMM-urilor cu ajutorul împrumuturilor mici administrate de CEC Bank, care permit dezvoltarea unor astfel de întreprinderi subreprezentate în economia românească, a menţionat Excelenţa Sa.
Camera de Comert Elveţia-România se ocupă de misiunile economice şi comerciale dintre cele două ţări. "La noi, sectorul privat este autonom: el este cel care investeşte, îşi asumă riscuri, obţine profit sau suportă pierderi. Sunt banii lui, este problema lui. Guvernul elveţian trebuie, între timp, să asigure condiţii-cadru favorabile pentru activitatea economică", a mai spus domnul ambasador, care apreciază că prosperitatea reduce riscul de corupţie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2015, 10:16)
repetati cu incapatanare prosteasca cifra de 75 de mii de imprumutati in CHF. pentru o informare corecta, luatii in calcul si pe cei ale caror credite au fost externalizate si ajungeti la o cifra mutl mai mare