Jeffrey Franks, FMI: Guvernul va cere FMI altă derogare de la ţinta arieratelor

Guvernul român va cere Fondului Monetar Internaţional o nouă derogare de la ţinta privind reducerea arieratelor, în cadrul scrisorii suplimentare a Acordului Stand-by, a declarat, ieri, şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks. "Board-ul Executiv FMI va decide dacă va accepta această solicitare", a adăugat şeful misiunii FMI. Datele preliminare pentru primul trimestru al acestui an sugerează faptul că ţinta de deficit a fost respectată, însă arieratele guvernamentale au crescut peste nivelul agreat.

"Ţinta privind arieratele nu a fost atinsă şi vom cere, împreună cu Guvernul, o nouă derogare, deşi aceasta nu este o situaţie bună", a precizat Jeffrey Franks.

Calendarul negociat cu Fondul, în luna februarie, stabilea reducerea stocului de arierate până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, la 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 de milioane lei la sfârşitul anului.

Încă de la începutul Acordul Stand-By, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.

Arieratele bugetului general consolidat au urcat de la 1,08 miliarde lei în 2008, la 1,5 miliarde lei, în decembrie anul trecut, şi trebuie să fie reduse până la finele acestui an la 480 de milioane lei, potrivit scrisorii suplimentare din februarie la acordul stand-by încheiat de România cu FMI.

• FMI: "Guvernul va face tot posibilul ca măsurile să fie bune"

Misiunea comună a CE, FMI şi Banca Mondială a concluzionat că ţara noastră a îndeplinit în mare parte celelalte condiţii de politică economică asociate împrumutului UE. "Guvernul a avansat în zona de guvernanţă fiscală, astfel, legea responsabilităţii fiscale a fost adoptată de către Parlament în luna martie, iar o strategie bugetară pe termen mediu se află în pregătire", potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

O prioritate clară în momentul de faţă este adoptarea de către Parlament a noii legi a pensiilor precum şi a celei de-a doua etape a reformei salariilor în sectorul public. CE mai precizează că s-au făcut progrese în ceea ce priveşte reglementarea şi supravegherea sectorului financiar.

Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks s-a arătat încântat de devotamentul Guvernului faţă de pachetul extern, adăugând că trebuie să dea timp Guvernului pentru a implementa măsurile.

Autorităţile române şi Misiunea FMI au căzut de acord că performanţa fiscală în primul trimestru a fost foarte slabă, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli. Fără măsuri suplimentare, ţinta de deficit pe 2010 ar fi fost ratată cu o marjă semnificativă. Misiunea FMI consideră că aceste măsuri (n.r. reducerea cheltuielilor bugetare anunţată de preşedintele Traian Băsescu, săptămâna trecută) vor inversa tendinţa de creşteri nesustenabile ale cheltuielilor din ultimii ani şi vor poziţiona România din nou pe drumul creşterii economice.

FMI a convenit cu autorităţile române ca ţinta de deficit bugetar pentru acest an să crească de la 5,9% din PIB la 6,8% din PIB. Jeffrey Franks, a spus: "Fără măsuri, deficitul public ar putea fi de 9,1% şi va deveni nesustenabil. Am convenit un deficit de 6,8 % din PIB".

• FMI: "Ar trebui daţi afară 250.000 angajaţi din sectorul public"

Jeffrey Franks a mai declarat că numărul angajaţilor din sectorul public ar trebui redus în următorii ani cu 250.000 de persoane. "Este mai puţin dureros să fie redus numărul angajaţilor din sistemul public", este de părere Jeffrey Franks. Domnia sa a adăugat că în perioada 2006 - 2008 pensiile au crescut, iar acum trebuie să revenim la acel nivel. Şeful Misiunii FMI consideră că nu trebuie să dam vina pe Guvern pentru aceste măsuri, ci pe criza financiară. Jeffrey Franks a precizat că în Scrisoarea de Intenţie nu este precizat un număr al persoanelor care trebuie să fie concediate din sectorul bugetar. Totuşi, până la începutul anului viitor trebuie făcute disponibilizări, această reducere fiind baza de plecare pentru bugetul de anul viitor.

• FMI se aşteaptă la noi presiuni pe rata şomajului

Jeffrey Franks este de părere că vor fi presiuni suplimentare asupra ratei de şomaj, în perioada următoare, dar acest lucru nu va fi o problemă întrucât nivelul este încă sub media Uniunii Europene.

Rata şomajul a continuat să crească în februarie, ajungând la 8,3%, faţă de 8,1% în luna precedentă şi 5,3% în perioada similară a anului trecut.

• FMI estimează o creştere economică zero sau chiar contracţie

Proiecţia FMI privind creşterea economică în 2010 se încadrează în intervalul 0 şi -0,5 %, potrivit lui Jeffrey Franks. "Ne aşteptăm să vedem reluarea creşterii reale în a doua jumătate a anului 2010 şi să ajungă la 3,5% în 2011", a spus domnia sa.

În aprilie, în cadrul raportului World Economic Outlook, FMI anticipa pentru 2011 un avans de 5,1% al economiei româneşti, cel mai mare din Uniunea Europeană.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.

Franks a declarat că board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România la finele lunii iunie, dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat, în caz contrar data urmând să fie amânată.