Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să-şi simplifice definiţia ţintei de inflaţie, ca parte a procesului amplu de revizuire a politicii sale, dar să evite orice creştere "bruscă" a acestui obiectiv, conform preşedintelui Bundesbank (banca centrală germană), Jens Weidmann.
Luna trecută, BCE a lansat o revizuire a strategiei sale, pe o perioadă de un an, şi probabil va modifica ţinta de inflaţie, în timp ce va examina, de asemenea, eficacitatea diferitelor sale instrumente de politică, dintre care multe au fost inventate după criza datoriilor din zona euro.
Weidmann a declarat că ţinta de inflaţie trebuie formulată astfel încât să fie înţeleasă cu uşurinţă, să evite o creştere accentuată în comparaţie cu definiţia actuală şi să risipească iluzia că BCE ar putea regla inflaţia "la o zecime de procent".
Revizuirea pare să reflecte apelurile unor factori de decizie privind stabilirea ţintei de inflaţie direct la 2%, faţă de obiectivul actual, care este "mai jos, dar aproape de 2%" - o definiţie ce poate fi interpretată în moduri diferite şi este văzută de unii ca fiind confuză.
"Cred că ar trebui să formulăm obiectivul de politică monetară într-un mod inteligibil, cu perspectivă şi realist", a spus Weidmann, adăugând că BCE ar trebui să continue să urmărească să controleze inflaţia pe termen mediu pentru a păstra flexibilitatea.
BCE şi-a subliniat obiectivul de inflaţie în fiecare an din 2013 până acum, chiar dacă a recurs la un cocktail fără precedent de măsuri de stimulare pentru impulsionarea creşterii economiei, consumului şi, în final, a preţurilor.
Weidmann a criticat, în repetate rânduri, achiziţiile de active derulate de BCE, argumentând că acestea trebuie să fie instrumente de urgenţă.
BCE cumpără în prezent obligaţiuni de 20 de miliarde de euro pe lună, în mare parte datorii publice, ca să menţină scăzute costurile împrumuturilor şi să stimuleze creşterea economică.
"Sunt deosebit de critic faţă de achiziţiile mari de obligaţiuni guvernamentale din zona euro", a spus Weidmann, precizând: "Cred că acestea ar trebui să fie un instrument de urgenţă, deoarece riscă să estompeze linia de demarcare între politica monetară şi cea fiscală".
Amintim că la reuniunea de politică monetară din 23 ianuarie, consiliul guvernatorilor BCE a decis că banca va continua să efectueze achiziţii nete în cadrul programului de cumpărare de active, în ritmul mai sus amintit, de 20 de miliarde de euro lunar. Consiliul guvernatorilor anticipează derularea acestor achiziţii atât timp cât va fi necesar.