Jocul de-a PAC-PAC

• Ministerul Agriculturii şi Comisia Europeană au opinii diferite faţă de viitorul Politicii Agricole Comune (PAC)

• Unele prevederi ale reformei zdruncină agricultura naţională

Comisia Europeană (CE) a propus, marţi, în urma unei evaluări a "stării de sănătate" a Politicii Agricole Comune (PAC), continuarea procesului de reformare şi modernizare a politicilor comune în agricultura ţărilor membre ale Uniunii Europene. Propunerea CE a fost înaintată, ieri, Parlamentului European şi, foarte probabil va fi votată în luna decembrie a anului curent, urmând să intre în vigoare începând cu ianuarie 2009, susţine Mihail Dumitru, coordonator de programe în cadrul Direcţiei pentru Agricultură a CE. Potrivit unei document al CE, evaluarea "stării de sănătate a PAC" va reduce şi mai mult măsura corelării plăţilor directe cu producţia, oferind astfel posibilitatea fermierilor să se orienteze după semnalele pieţei. Măsurile propuse mai urmăresc şi eliminarea obligaţiei de scoatere a terenurilor arabile din circuitul agricol, creşterea progresivă a cotelor de lapte înainte de suprimarea acestora în 2015, reducerea intervenţiilor pe piaţă şi creşterea de 8% a trans­ferului de fonduri din bugetul plăţilor directe, către cel al dezvoltării rurale. CE încearcă astfel să resusciteze PAC, întrucât, la momentul actual, sectorul agricol se confruntă cu alte provocări, care nu erau atât de accentuate în 2003, când reforma politicilor agricole comune a fost pusă în aplicare. "Evaluarea nu urmăreşte altceva decât să-i elibereze de oprelişti pe agriculturi, pentru ca ei să poată satisface cererea crescândă şi pentru a reacţiona rapid la ce le spune piaţa", susţine Mariann Fischer Boel, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. În opinia sa, "această evaluare este menită să simplifice, să eficientizeze şi să modernizeze PAC şi să pună la îndemâna agricultorilor instrumentele de care au nevoie pentru a aborda noile provocări cu care se confruntă, cum ar fi schimbările climatice". Cu toate acestea, ţara noastră nu se regăseşte în totalitate, în noul context. Deşi ţara noastră "salută" iniţiativele CE, consideră, însă, că toate aceste măsuri ar trebui să finalizeze procesul de reformă început în 2003, nu să conducă la o nouă reformare a PAC.

"Este necesară asigurarea continuităţii şi predictibilităţii agriculturii europene, precum şi a sistemului de finanţare al acesteia, pentru a permite producătorilor români să se alinieze la rigorile PAC şi să facă faţă competiţiei de pe piaţa unică", se arată într-un document de poziţie a ţării noastre faţă de viitorul PAC, postat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Oficialii noştri susţin că "orice schimbare prea radicală sau prea bruscă a PAC şi a bugetului acordat agriculturii ar impune un efort mult prea mare şi costisitor, pentru a-şi reorganiza structurile administrative specifice la noile schimbări, cu atât mai mult cu cât acestea sunt foarte tinere şi încă depun eforturi mari pentru a fi ajustate la actuatele cerinţe". Astfel, ţara noastră susţine menţinerea PAC într-o formă cât mai apropriată de cea actuală şi după 2013, întrucât structurile agricole, administrative şi economice din ţară să aibă timpul necesar adaptării la cerinţele actuale. Cu toate acestea, cu mici excepţii noile prevederi ale PAC vor deveni, pe viitor, obligatorii şi pentru ţara noastră. Pentru ţara noastră, printre avantajele noii PAC se remarcă prelungirea sistemului de plată la hectar, până în 2013.

• Opinii diferite între Bucureşti şi Bruxelles

• Mecanismele de intervenţie: Ţara noastră consideră că menţinerea mecanismelor de intervenţie pe piaţa cerealelor, în special pentru grâu, este necesară pentru evitarea dezechilibrelor şi pentru contracararea creşterii preţurilor prin creearea unor stocuri de siguranţă. CE susţine că măsurile de intervenţie nu trebuie să diminueze capacitatea agricultorilor de a răspunde la semnalele pieţei şi propune eliminarea invetervenţiei pentru grâul dur, orez şi carnea de porc. "Pentru cerealele furajere, nivelul de intervenţie se va stabili la zero, în timp ce pentru grâul de pâine, unt şi laptele praf degresat se vor organiza licitaţii", explică reprezentanţii CE.

• Eliminarea cotelor de lapte: Deşi ţara noastră sprijină propunerea CE de eliminare a cotei de lapte, consideră însă că o creştere graduală, de 2,5% -3% pe an ar fi oportună consolidării sectorului şi creşterii competitivităţii la nivel naţional. CE propune eliminarea treptată a cotelor de lapte, prin cinci creşteri anuale ale cotelor cu doar 1%.

• Procesul de modulare: Ţara noastră a luat decizia de finanţare a unui procent din plăţile directe complementare naţionale, pentru perioada 2007-2009 prin transferul anual a circa 20% din fondurile de dezvoltare rurală. Oficialii noştri susţin că modularea (n.n transferul fondurilor din bugetul plăţilor directe către cel al dezvoltării rurale) ar trebui să rămână o opţiune voluntară pentru statele membre, în timp ce CE propune o creştere de 8% a transferului invers, de la plăţile directe, către bugetul dezvoltării rurale.

• Decuplarea sprijinului direct: CE propune eliminarea ultimelor plăţi cuplate (n.n. plăţile dependente de producţie) şi integrarea lor în sistemul de plăţi unice, cu excepţia primelor pentru vacile care alăptează şi a celor pentru oi şi capre, pentru care statele membre le vor putea menţine cuplate la nivelul actual. În schimb, ţara noastră susţine că plăţile cuplate ar trebui menţinute parţial pentru sectoarele sensibile (creşterea animalelor, tutun, hamei, in şi cânepă) care ar asigura, astfel, menţinerea diversităţii agricole şi rurale, mai ales în regiunile în care nu există alternative din punct de vedere economic şi social.

• Limitarea plăţilor: Întrucât agricultura naţională este "fărămiţată", ţara noastră nu este de acord cu creşterea suprafeţei minime eligibile la mai mult de un hectar. Oficialii noştrii susţin că acest proces ar determina o reducere drastică a numărului de beneficiari ai plăţilor directe. CE propune însă ca limita minimă de suprafaţă să fie de un hectar.

• Culturile energetice: CE propune desfinţarea primelor pentru culturile energetice, în timp ce, ţara noastră susţine încurajarea investiţiilor şi prin intermediul fondurilor din Pilonul II al PAC. Oficialii noştri vor menţinerea schemei pentru culturile energetice şi pentru a atrage în circuitul productiv noi suprafeţe neutilizabile.