Joe Biden l-a primit pe premierul Suediei la Casa Albă

Când preşedintele Joe Biden l-a primit miercuri la Casa Albă pe prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, cu doar o săptămână înainte de summitul anual al NATO, a sperat că trimite un mesaj atât aliaţilor, cât şi adversarilor, informează news.ro.

Turciei şi Ungariei - cei doi aliaţi care încă nu au dat undă verde aderării Suediei la NATO - Biden a încercat le să demonstreze natura neclintită a angajamentului SUA pentru candidatura Suediei la alianţă, au spus oficialii administraţiei. Iar adversarilor precum Rusia le-a transmis că parteneriatul militar cu Suedia va fi consolidat, indiferent de statutul acesteia de ţară membră sau nu a NATO.

Biden i-a spus prim-ministrului suedez Ulf Kristersson în Biroul Oval că "aşteaptă cu nerăbdare" aderarea ţării sale la NATO. "Concluzia este simplă: Suedia va face alianţa noastră mai puternică", a punctat şeful Casei Albe.

Întâlnirea lui Biden cu Kristersson a fost programată în mod intenţionat cu o săptămână înainte ca preşedintele american să participe la summitul NATO de la Vilnius, în Lituania, unde oficialii spun că intenţionează să evidenţieze postura de apărare consolidată a alianţei pe flancul său estic şi extinderea NATO, Finlanda devenind recent membră a alianţei.

Oficialii de la Casa Albă au sperat că Suedia va avea candidatura aprobată şi va putea să se alăture NATO până la momentul summitului, ca o demonstraţie a forţei noi căpătate de alianţă după invazia Rusiei în Ucraina. Au lucrat luni de zile pentru a încerca să rezolve impasul, dar acum, oficialii americani nu se mai aşteaptă ca aderarea Suediei să fie aprobată la timp şi speră că întâlnirea lui Biden cu premierul suedez demonstrează angajamentul Washingtonului de a atinge acest scop.

NATO a invitat oficial Suedia şi Finlanda să se alăture alianţei la summitul de anul trecut de la Madrid, cele două naţiuni, neutre timp de decenii, fiind convinse să solicite aderarea la blocul militar occidental după invazia Rusiei în Ucraina. Finlanda a devenit oficial al 31-lea membru al alianţei în aprilie, adăugând peste 1.300 de kilometri la graniţa NATO cu Rusia.

Cu toate acestea, acceptarea oficială a Suediei a fost amânată.

NATO are o politică a uşilor deschise, ceea ce înseamnă că orice ţară poate fi invitată să se alăture dacă îşi exprimă interesul, atât timp cât este capabilă şi dispusă să susţină principiile tratatului de întemeiere al alianţei. Conform regulilor de aderare, însă, orice stat membru poate recurge la dreptul de veto şi se poate împotrivi aderării unei ţări.

Majoritatea covârşitoare a membrilor NATO au salutat solicitările Finlandei şi Suediei de a se alătura lor, dar două ţări - Turcia şi Ungaria - au început să blocheze procesul. În cele din urmă, ele au renunţat la obiecţiile faţă de Finlanda, dar cererea Suediei a fost blocată din cauza reproşurilor făcute de Ankara că Stockholmul permite membrilor PKK, grupare pe care o consideră teroristă, să opereze în Suedia.

Biden pleacă duminică spre Europa, într-un turneu care îl va aduce la summitul din Lituania ce se desfăşoară marţi şi miercuri.

Premierul suedez Kristersson a declarat după întâlnirea de miercuri cu preşedintele american că au convenit că summitul de la Vilnius ar fi un "moment natural" pentru a finaliza aderarea ţării sale la alianţă. "Dar amândoi ştim şi că numai Turcia poate lua decizii turceşti", a mai spus Kristersson, citat de Reuters.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a vorbit miercuri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan şi a încurajat Ankara să aprobe aderarea Suediei la NATO, a declarat Departamentul de Stat într-un comunicat. "Secretarul Blinken a subliniat importanţa unităţii NATO într-un moment atât de critic şi a încurajat sprijinul Turciei pentru ca Suedia să se alăture Alianţei NATO acum", a spus Departamentul de Stat.

Reprezentanţi ai Suediei, Turciei şi NATO urmau să aibă joi o întâlnire la Bruxelles pentru a încerca să găsească o soluţie înainte de summitul din 11-12 iulie.