JOE BIDEN: "Putin este un băiat cu arme nucleare şi fără prieteni"

SUA- NBC News (prin Digi24)- 9 februarie 2022: Preşedintele american Joe Biden s-a confruntat luni de zile cu diferenţele dintre aliaţii din Occident, în timp ce trebuie să facă faţă uneia dintre cele mai dificile provocări de politică externă apărute de la preluarea mandatului său: ameninţarea Rusiei de a invada Ucraina. În timp ce oficialii administraţiei şi experţii externi spun că SUA şi aliaţii săi au o relaţie mai unită decât în urmă cu doar câteva săptămâni, Joe Biden a vorbit în timpul întâlnirilor private despre unii dintre omologii săi implicaţi în coordonarea unui răspuns la agresiunea rusă.

"Cancelarul german Olaf Scholz nu este Angela Merkel", a spus Biden, potrivit surselor care l-au auzit vorbind în sesiunile de dialog cu uşile închise. Liderul de la Casa Albă descris comportamentul prim-ministrului britanic Boris Johnson ca fiind asemănător cu un "fanfaron", iar despre preşedintele francez Emmanuel Macron, Biden a spus că acesta vrea să fie Charles de Gaulle.

Cât despre preşedintele rus Vladimir Putin, Joe Biden l-a descris pe liderul de la Kremlin drept "un băiat cu arme nucleare şi fără prieteni", potrivit oamenilor care l-au auzit folosind descrierea.

Descrierile private ale preşedintelui american cu privire la unii dintre omologii săi oferă o fereastră în gândirea lui despre unele dintre provocările cu care se confruntă în timp ce încearcă să coordoneze un răspuns internaţional de a pedepsi agresiunea Rusiei faţă de Ucraina.

O parte a observaţiile sale sugerează că, în timp ce se uită în jurul Europei, a găsit puţine feţe familiare, potrivit oamenilor care au auzit comentariile sale. Singurul lider mondial aflat în centrul crizei din Ucraina care are o istorie comună cu Biden este Vladimir Putin.

Jurnaliştii americani de la NBC susţin că actualul context reprezintă o poziţie neobişnuită pentru Biden, care a fost o figură principală în politica externă americană timp de aproape jumătate de secol şi se bazează adesea pe relaţiile cu omologii străini pentru a îmbunătăţi dialogul diplomatic.

• Nord Stream 2 şi poziţia ambiguă a Germaniei

Eforturile lui Biden de a coordona un răspuns unitar în ceea ce priveşte Rusia au fost complicate de diviziunile dintre ţările membre NATO cu privire la modul în care acestea percep ameninţarea reprezentată de Moscova. Germania, de exemplu, a rezistat apelurilor Ucrainei şi ale altor ţări europene de a opri conducta Nord Stream 2, care ar urma să livreze gaze din Rusia către Germania pe sub Marea Baltică. Luni, după întâlnirea cu Biden la Casa Albă, Scholz a refuzat din nou să facă această promisiune publică.

De altfel, în timpul conferinţei de presă comune cu preşedintele Biden, cancelarul german Olaf Scholz nu a făcut referire la gazoduct şi a refuzat să se angajeze să pună capăt conductei dacă armata rusă realizează o incursiune pe teritoriul ucrainean.

Poziţia ambiguă în această chestiune a cauzat probleme ministrului de Externe al Germaniei în timpul vizitei pe care a avut-o luni în Ucraina. O întâlnire care era programată luni între ministrul german de externe Annalena Baerbock şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost anulată brusc, oficial din cauza unei erori de programare.

Cu toate acestea, o sursă apropiată guvernului ucrainean a declarat pentru CNN că întâlnirea nu a avut loc din cauza reticenţei Germaniei de a abandona proiectul Nord Stream 2 în cazul în care va avea loc o invazie rusă în Ucraina. Sursa a citat, totodată, refuzul Germaniei de a oferi asistenţă militară letală drept un alt motiv pentru declinarea întâlnirii diplomatice.

În timpul conferinţei de presă după întâlnirea din Biroului Oval, preşedintele american Joe Biden a spus explicit că proiectul Nord Stream 2 nu va merge mai departe dacă Rusia invadează Ucraina. Totuşi, Biden a refuzat să spună cum vor opri SUA darea în funcţiune a Nord Stream 2, aşa cum a promis că va face dacă Rusia ar invada Ucraina, fără ajutorul Germaniei. "Îţi promit că vom putea face asta", i-a transmis Biden unui jurnalist.

• Diferenţele de opinii între occidentali s-au amplificat în ultimii opt ani

Franţa a insistat în repetate rânduri ca Uniunea Europeană, din care Marea Britanie nu mai face parte, mai degrabă decât pentru NATO, să fie principalul negociator în relaţie cu Rusia. Între timp, guvernele est-europene au pledat pentru o abordare mai dură faţă de Rusia şi mai multe arme pentru Ucraina.

Acestea şi alte diferenţe de opinii nu erau la fel de pronunţate nici măcar acum opt ani, când Rusia a invadat Ucraina, spun experţii.

"Unele din dinamici s-au schimbat" de la invazia Rusiei din 2014 a Ucrainei, a declarat Donald Jensen, director pentru Rusia şi Europa la Institutul pentru Pace din SUA, un organism finanţat federal care lucrează pentru reducerea conflictelor globale.

Jensen a subliniat că, dacă Rusia va invada din nou Ucraina, majoritatea membrilor alianţei NATO se vor reuni pentru un răspuns coordonat. "La sfârşitul zilei, toţi vor fi la bord în aceeaşi barcă", a spus Donald Jensen.

Întrebată despre comentariile lui Biden despre Macron, Scholz, Johnson şi Putin, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Emily Horne a declarat: "Această bârfă anonimă nu seamănă în niciun fel cu ceea ce spune sau crede preşedintele despre omologii săi, pe care îi respectă şi îi preţuieşte".

"Preşedintele Biden este mulţumit de cooperarea excepţională dintre SUA şi aliaţii şi partenerii noştri europeni, inclusiv pe măsură ce abordăm actuala criză a acumulării de trupe militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina", a mai punctat Horne.

• Joe Biden nu a avut norocul lui Barack Obama

În 2014, când Rusia ameninţa graniţa ucraineană, fractura politică dintre Europa şi SUA era mult mai puţin vizibilă. SUA nu au pus la îndoială în mod repetat relevanţa NATO, aşa cum s-a întâmplat în mandatul lui Donald Trump, iar unele economii europene cheie nu erau atât de împletite cu cea a Rusiei, aşa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, preşedintele SUA de la acea vreme, Barack Obama, alături de cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, aveau suficient capital politic la acel moment pentru a-i aduna pe aliaţii europeni în jurul unui răspuns unitar.

Preşedintele francez de la acea vreme, François Hollande, era aproape la jumătatea mandatului, ia premierul britanic de atunci, David Cameron, era o persoană alături de care Obama lucrare îndeaproape timp de patru ani pe mai multe dosare.

Joe Biden a găsit o dinamică mult diferită a scenei internaţionale, deoarece majoritatea liderilor mondiali cu care a petrecut timp cultivând relaţii, când era senator şi apoi vicepreşedinte al SUA, au părăsit mandatul.

Cancelarul Scholz este în funcţie de doar nouă săptămâni, în timp ce Macron, care a preluat funcţia după ce Biden a părăsit Washingtonul la sfârşitul administraţiei Obama, mai are două luni până la alegerile prezidenţiale.

Totodată, Joe Biden nu s-a întâlnit cu premierul britanic Boris Johnson, care se luptă în prezent pentru a-şi păstra postul pe fondul unui scandal politic, până în urmă cu opt luni.

În timp ce furia lui Biden îl vizează pe Putin, după cum au ţinut să precizeze oamenii care i-au auzit comentariile, liderul de la Casa Albă şi-a exprimat uneori frustrarea faţă de dinamica unora dintre omologii săi europeni.

Câţiva dintre ei se confruntă cu preocupări politice interne care le îngreunează capacitatea de unificare în jurul unui răspuns coordonat faţă de agresiunile lui Vladimir Putin, deoarece acesta este gata să redeseneze din nou harta europeană.

"Faptul că există dezacorduri este destul de obişnuit", a spus Seth Jones, directorul Programului Internaţional de Securitate la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un think tank din Washington. "Probabil că sunt mai multe acum, având în vedere situaţia electorală din Franţa şi instalarea noului cancelar la Berlin, care nu are o relaţie prea mare cu germanii", a explicat Seth Jones.