JOHAN MEYER: Anul acesta - marcat de încetinirea creşterii consumului privat

Ţara noastră a fost, în 2018, una dintre economiile cele mai performante din Uniunea Europeană, cu o creştere estimată a PIB real de 4% y-o-y, a susţinut Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, într-un comunicat remis, astăzi, Redacţiei noastre.

Cu toate acestea, după un avans record şi o accelerare semnificativă în ultimii ani, economia României se îndreaptă acum spre un viitor incert.

Schimbările fiscale neaşteptate din sectoare esenţiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă sa afecteze serios potenţialul de creştere al ţării.

De asemenea, potrivit comunicatului, anul 2019 va fi marcat de încetinirea creşterii consumului privat, inflaţie moderată, şomaj scăzut, dar şi de o presiune crescută asupra ratelor dobânzii. Anul acesta se profilează şi apariţia unui set de dezechilibre - adâncirea deficitelor de cont curent şi bugetar, dar şi creşterea inflaţiei, care ar trebui gestionate într-o manieră transparentă şi consecventă.

În timp ce indicatorii macro-economici, cel mai probabil vor fi robuşti, mare parte din evoluţia lor va depinde de capacitatea Statului de a atrage, facilita şi gestiona investiţii, pe măsură ce nevoia de fluxuri de investiţii - inclusiv prin absorbţia de fonduri UE - va deveni mai pronunţată.

Creşterea economică a ţării noastre se afla pe un trend descendent pentru anul 2019, comparativ cu 2018, chiar şi înainte de adoptarea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 114/2018 la sfârşitul lunii decembrie, se mai notează în comunicat.

Totodată, măsurile introduse pot avea efecte grave şi ample, inclusiv asupra pieţei de capital, anul 2019 marcând o tendinţă de încetinire a sectorului de consum, cât şi de creştere a ratelor de dobândă, pentru a ţine inflaţia sub control, estimăndu-se un nivel de inflaţie moderat, de 3-4%.

Recent introdusă, taxa pe activele bancare poate avea efecte adverse, de domino, pentru întreaga economie, în special pe fondul creşterii dezechilibrelor macro-economice, care trebuie adresate prin politici prudente şi prietenoase cu piaţa. De fapt, cu o astfel de măsură, ţara noastră, în mod inexplicabil, îşi face rău sieşi, dar şi propriilor cetăţeni, cei care vor fi nevoiţi, în final, să "achite nota de plată".

Pe de altă parte, infrastructura rămâne o zonă cu potenţial permanent - deşi niciodată împlinit - în timp ce piaţa muncii rămâne ancorată în cifre bune.

Este probabil ca rata şomajului să rămână joasă, sub nivelul de 5%, însă tot mai multe companii se plâng de un deficit de personal calificat. Alte sectoare care merită urmărite sunt cel imobiliar, agricultura şi IT-ul.

Având în considerare această situaţie complexă, este esenţial ca România să cultive un mediu în care companiile au încredere să investească în afaceri pe termen lung, astfel încât să continue să genereze venituri pentru stat într-un mod sustenabil, prin dividende şi taxe pe profit. În acest sens, ar fi de un real folos o strategie guvernamentală de investiţii, cuplată cu un cadru legal şi de reglementare previzibil, care funcţionează spre beneficiul - şi nu împotriva - sectorului privat. La fel de important pentru performanţa economică generală a ţării va fi menţinerea deficitului bugetar sub nivelul de 3%.

Piaţa de capital din ţara noastră rămâne atractivă, generând randamente ridicate, după cum am văzut la sfârşitul anului 2018. Cu toate acestea, investitorii străini se confruntă cu opţiuni limitate, în principal, la doar două sectoare - energia şi serviciile financiare.

Astfel, pe "lista de dorinţe" a pieţei de capital în 2019 ar trebui să se regăsească listarea unor mari companii de stat din domenii variate, ca instrument de încurajare a investiţiilor pe piaţa de capital.

Creşterea lichidităţii astfel rezultată este, de altfel, un criteriu pentru ca România să dobândească statutul de Piaţă Emergentă.

Merită să tragem câteva învăţăminte din căderea pieţei de capital de la sfârşitul anului precedent, ca reacţie la anunţul neaşteptat al Guvernului privind noile măsuri fiscale dure, şi anume că un cadru legal imprevizibil poate, de unul singur, să ameninţe încrederea investitorilor şi, implicit, stabilitatea întregii pieţe de capital, arată sursa citată.

În concluzie, ţara noastră rămâne o destinaţie de investiţii atractivă în 2019, cu un peisaj economic încă fertil, deşi în mod semnificativ mai volatil comparativ cu anul trecut.

Este esenţial ca Guvernul şi alte instituţii care legiferează şi reglementează să cultive un mediu previzibil, stabil, care încurajează şi facilitează investiţiile, precum şi să depună eforturi de a implementa politici economice sănătoase, dezvoltate pentru un orizont de timp îndelungat.