JONATHAN SCHEELE: Publicul trebuie informat corect în legătură cu directiva europeană asupra serviciilor

• Directiva va facilita accesul în UE al investitorilor români din domeniu

Dezbaterile pe marginea directivei europene asupra serviciilor (directiva Bolkestein) trebuie să se bazeze pe informaţii corecte şi să nu pornească de la simplificări excesive ale prevederilor legale, consideră şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele. Domnia sa a participat, ieri, la o întîlnire cu reprezentanţi ai presei, în cadrul căreia a menţionat că jurnaliştilor le revine rolul informării corecte a publicului larg, într-o manieră cît mai clară, în legătură cu prevederile acestui controversat document, aflat în curs de aprobare. Jonathan Scheele crede că protestul organizat recent la Bucureşti de CNS "Cartel ALFA" împotriva proiectului de directivă reprezintă o primă dezbatere publică în legătură cu o problemă care îi va viza pe români după aderarea la Uniunea Europeană.

Directiva asupra serviciilor, iniţiată de fostul comisar european pentru piaţa internă, Frits Bolkestein, are ca obiectiv asigurarea unei mai mari libertăţi de circulaţie pe piaţa unică europeană a serviciilor. Directiva doreşte să înlăture obstacolele legislative şi administrative ale dezvoltării activităţii de servicii între statele membre ale UE şi vizează atît firmele care vor să se înregistreze într-o altă ţară, cît şi pe cele care vor doar să furnizeze servicii într-un alt stat decît cel de origine. Înlăturarea obstacolelor se referă numai la domeniile deschise deja concurenţei.

Cele mai frecvente dispute în legătură cu acest proiect au fost provocate de prevederile referitoare la lucrătorii care, printr-un contract cu o firmă din ţara lor, muncesc în alt stat al Uniunii. Proiectul prevede, în acest caz, ca nivelul salariului minim şi reglementările referitoare la sistemul asigurărilor de sănătate şi la protecţia muncii din ţara gazdă să fie respectate, astfel încît să fie evitat "dumping-ul social". Spre exemplu, un român angajat de o firmă din ţara noastră, care va lucra într-un stat din UE, va trebui să aibă asigurat salariul minim garantat şi să beneficieze de nivelul de protecţie socială şi a muncii din acel stat.

Comisia consideră că directiva va facilita accesul în UE al investitorilor români din sectorul serviciilor şi astfel va duce la creşterea ofertelor de locuri de muncă pentru români. Din momentul intrării în vigoare a directivei, investitorii nu vor mai aştepta luni sau chiar ani ca să obţină licenţele sau permisele necesare desfăşurării activităţii lor, nici nu vor mai fi nevoiţi să treacă - la cererea unor state membre - "testele de evaluare a necesităţilor economice" pentru a demonstra că nu vor destabiliza concurenţa locală. În plus, nu vor mai fi confruntaţi cu aceleaşi dificultăţi şi costuri atunci cînd vor dori să se stabilească într-un alt stat membru.

Propus în ianuarie 2004, proiectul a fost adoptat în noiembrie 2005, cu o serie de amendamente, de Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorului din Parlamentul European. Acesta urmează să fie analizat, într-o primă lectură, de plenul legislativului european în decembrie 2005 sau ianuarie 2006. Procesul de adoptare presupune mai multe etape, iar după estimările lui Jonathan Scheele, nu va fi finalizat înainte de sfîrşitul anului viitor.