Jumătate din cheltuielile românilor au fost pentru mâncare, băutură şi ţigări în trimestrul al doilea

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul al doilea 2008, în medie, de 1820 lei lunar pe gospodărie (624 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,0% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 500 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 80 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 41,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,1% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2008, în medie, 43,1% din consumul gospodăriilor (40,3% în trimestrul I 2008).

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul II 2008, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 18,9%, în scădere cu 4,3 puncte procentuale faţă de trimestrul I 2008. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (18,7% în trimestrul I şi 13,9% în trimestrul II 2008) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,0% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,9%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri

Veniturile totale medii lunare în trimestrul al doilea au fost, în termeni nominali, de 2046 lei pe gospodărie şi 702 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie de 1719 lei lunar pe gospodărie (590 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 327 lei lunar pe gospodărie (112 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,4% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de trimestrul I 2008). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul al doilea 2008, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 21,5%, veniturile din agricultură cu 3,0%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 3,1% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,4%, respectiv 2,1%.

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

În trimestrul al doilea 2008, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,9% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 65,6% (63,5% în trimestrul I) din salarii, de 19,5% (20,2%) din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 9,0% din total (10,6% în trimestrul I 2008).

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 34,3% din totalul veniturilor (38,0% în trimestrul I 2008). Cea mai mare parte a acestora (26,6%, respectiv 33,1% în trimestrul I) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 7,7% (4,9% în trimestrul I 2008). O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,5% atât în trimestrul I, cât şi în trimestrul II 2008) şi celor din prestaţii sociale (24,7% în trimestrul I, respectiv 25,0% în trimestrul II).