Jurnalistul Victor Roncea: "Nu sunt şi nu am fost niciodată colaboratorul turnătorului Voiculescu"

Jurnalistul Victor Roncea răspunde, la solicitarea Ziarului Bursa, la declaraţia făcută ieri de Monica Macovei, care menţiona că i-a dat în judecată pe Mihai Gâdea, Radu Tudor, Victor Roncea şi Antena 3 pentru transmiterea de "informaţii mincinoase opiniei publice" cu privire la faptul că aceasta ar fi anchetat oameni la Mineriada din 1990.

"Monica Macovei contra lui Victor Roncea, sau torţionarul care nu-şi uită victima

1. Doamna Monica Macovei se află într-o gravă eroare, scuzabilă însă, având în vedere gradele ridicate ale temperaturii şi ora de la final de program când este emis comunicatul său de ameninţare cu acţionarea în judecată < a colaboratorilor turnătorului Voiculescu >, între care mă enumără şi pe mine.

Nu sunt şi nu am fost niciodată < colaboratorul turnătorului Voiculescu > şi/sau al Antenei 3. Dacă dânsa va putea demonstra, vreodată, contrariul, promit să-i fac cadou - evident numai pentru orele de după program - o sticlă de whisky mai ieftior, respectiv J&B, marca sa preferată.

Nu sunt şi nu am fost niciodată < colaboratorul turnătorului Voiculescu > şi/sau al Antenei 3, spre deosebire de înfocatul ei propagandist de la B1TV, Andrei Bădin, tocmai prins de SRI şi DNA cu raţa lui Duicu în gură, respectiv o şpăguţă de 5000 de lei, personaj prezentat de EvZ ca una dintre < vocile dreptei > şi care a evoluat bine mersi de la sclavul de serviciu al < turnătorului Voiculescu > la < deontologul > de serviciu (acelaşi?) al < preacinstitului Păunescu >, ambii nababi media având de fapt şireturile legate cu firul aceluiaşi serviciu: DIE.

Nu sunt şi nu am fost niciodată < colaboratorul turnătorului Voiculescu > şi/sau al Antenei 3, spre deosebire de colegul doamnei Monica Macovei din Grupul pentru Dialog Social (GDS), < anticomunistul > Vladimir Tismăneanu, care, înainte de a ieşi Traian Băsescu preşedinte, făcea turul caselor de protocol, al ţării şi al lumii, alături de Ion Iliescu, lansându-i memoriile < şocante > şi scriind asiduu, ca un scrib disciplinat, împreună cu soţia sa, la gazeta < turnătorului Voiculescu >, aşteptând cuminte sfârşitul de lună pentru a se întâlni pe coridorul de la casieria < varanului > de azi cu... Mircea Cărtărescu, altă vedetă a GDS.

2. M-aş fi aşteptat ca doamna Monica Macovei să mă dea în judecată, dacă datele nu ar fi fost reale, pentru faptul că am publicat informaţii privind faptul că fosta membră PCR încă de pe băncile facultăţii a reuşit să promoveze cam rapid, de la Procuratura Locală Giurgiu la procuror al Parchetului Sectorului 1 Bucureşti şi pentru că tatăl ei, prezentat în toate biografiile sale oficiale drept < jurist >, a fost de fapt colonel şi instructor la Secţia Militară şi Probleme de Justiţie - Sector MAI - a CC al PCR, secţie care depăşea în prerogative chiar şi Securitatea.

M-aş fi aşteptat ca doamna Monica Macovei să mă dea în judecată, dacă datele nu ar fi fost reale, pentru faptul că am arătat că actuala europarlamentară şi aspirandă la funcţia supremă în stat pe tichet de adeptă a doctrinei populare, ceea ce înseamnă şi conservatoare, creştin-democrată, este în realitate membră fondatoare şi de onoare (!) a asociaţiei homosexualilor, lesbienelor, transexualilor şi trisexualilor din România (ACCEPT), şi, pe deasupra, o susţinătoare a sectei-porno a < guru >-lui < Grig > Bivolaru (MISA). Culmea, la data de 4.01.2005, domnia sa a cerut public achitarea inculpatului Gregorian Bivolaru, chiar de pe postul < varanului > şi < turnătorului de Voiculescu >, Antena 3.

M-aş fi aşteptat ca doamna Monica Macovei să mă dea în judecată, dacă datele nu ar fi fost reale, pentru că am afirmat că este implicată în retrocedările abuzive din Transilvania, de partea maghiarilor, care se folosesc de bisericile catolică şi greco-catolică, confesiune pe care pretinde că o împărtăşeşte doamna în cauză, sau că i-am reproşat că simbolurile luptătorilor cu armă în mână în cea mai lungă rezistenţă armată anticomunistă din < blocul sovietic >, Ana şi Ion Gavrilă Ogoranu, au murit supăraţi după ce fosta ministreasă le-a refuzat recunoaşterea meritelor şi anularea dosarului penal de < duşmani ai poporului > sau că am publicat informaţia că fostul şef al SIPA, generalul Dan Gheorghe (fost şef al BA a SRI, UM 0215 a MI, DGPA a MJ), a fost demis de domnia sa după ce a refuzat să-i dea o înregistare video din Parcul Operei.

Dar nu!

3. Doamna Monica Macovei a ales să mă dea în judecată pentru că am publicat pe www.roncea.ro un document din procesul defunctului general Mihai Chiţac, ministru de Interne în Guvernul FSN (alături de nedemisionarul Andrei Pleşu, printre alţii), responsabil în mare parte de mineriada din 13-15 iunie 1990. În documentul respectiv, fostul Ministru de Interne al lui Ion Iliescu şi Petre Roman, invocă în apărarea sa o declaraţie a Monicăi Macovei, pentru a întări propriile sale afirmaţii potrivit cărora Poliţia nu a folosit nici un fel de violenţă împotriva manifestanţilor, reţinuţilor şi arestaţilor. Să o analizăm:

< Am luat contact cu problema Piaţa Universităţii în mai multe etape. Prima etapă a fost în ziua de 13 iunie 1990. Eram procuror la fosta Procuratură a Sectorului 1 şi, împreună cu alţi doi colegi de la aceeaşi unitate, am fost trimişi la Unitatea Militară de la Măgurele, unde am întâlnit câţiva colegi de la fosta Procuratură a Municipiului Bucureşti: Alexandru Ţuculeanu, Cornel Popescu, Emil Dinu. La Măgurele, am văzut în curtea unităţii că cei ridicaţi din Piaţa Universităţii stăteau la mese şi scriau declaraţii din Piaţa Universităţii. Nu am văzut nici un act de violenţă. Citind aceste declaraţii, am spus: Nu rezultă comiterea niciunei infracţiuni. Toată lumea pleacă acasă. > (Sursă: EvZ - 29.05.1997 - am respectat sublinierile făcute de fostul general Chiţac).

Astăzi, doamna Monica Macovei sare peste textul îngroşat de Chiţac - < Nu am văzut nici un act de violenţă > - şi se apleacă asupra afirmaţiei din final, cu < Toată lumea pleacă acasă >, interpretând-o într-o notă personală ca < dovadă > că ea ar fi susţinut, de fapt, < că oamenii arestaţi ilegal nu comiteau acte de violenţă şi că trebuia să fie eliberaţi imediat, să plece acasă > (citat de pe blogul domniei sale, 10.07.2014).

Ca unul dintre cei arestaţi ilegal - în fapt, reţinuţi ilegal, pentru că nu ni s-a întocmit niciodată un document de arestare - după ce am fost răpit din Institutul de Arhitectură de către trupele para-militare miniereşti; ca unul dintre cei anchetaţi şi maltrataţi de colegii doamnei fost procuror la Unitatea de la Măgurele şi că unul dintre cei care am întocmit dosarele Amnesty Internaţional în acest caz, nu pot decât să declar, aşa cum am mai făcut-o şi cu alte ocazii, că doamna Monica Macovei a minţit, a minţit, a minţit.

În primul rând, să ne amuzăm puţin. Recitiţi ce a constatat ea, în propria-i traducere: că < oamenii arestaţi ilegal nu comiteau acte de violenţă >. Unde? La Măgurele? Noi? Contra cui să fi comis < actele de violente >: a procurorilor, jandarmilor, minerilor?

Acum să redevenim serioşi: Unitatea de Jandarmi de la Măgurele (fostă a trupelor de Securitate) a fost pe perioada detenţiei ilegale a circa 700 de români, scenă unor violente cumplite, explicate prin intoxicările cu care au fost trataţi soldaţii în termen (de exemplu, li s-a spus că noi am fi scos ochiii, cu cuţitul, unui soldat de la Televiziune), prin înrăirea până la animalizare a minerilor (< cazaţi > în Unitate) dar şi prin ticăloşia unor ofiţeri şi procurori fideli regimurilor PCR şi FSN.

Nu are rost să intru în descrierea supliciile < horror > la care am fost supuşi. Este suficient să subliniez - şi există circa 700 de martori - că acestea s-au derulat continuu, inclusiv şi mai ales în timpul interogatoriilor luate de colegii doamnei procuror Monica Macovei, când ni se forţau emiterea unor declaraţii - cu pumni şi picioare, răngi şi paturi de armă - legate de deţinerea de droguri sau arme sau de valută sau alte ajutoare, de la americani sau de aiurea. Afirmaţia doamnei fost procuror în acest caz - < Nu am văzut nici un act de violenţă >. -, folosită de altfel cu succes de fostul Ministru de Interne în apărarea sa, este nu numai o minciună ordinară dar intră şi în sfera complicităţii la crimă, având în vedere acuzaţiile aduse generalului Chiţac şi victimele rezultate în urma mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Apoi, glumă cu < toată lumea pleacă acasă > este de-a dreptul sadică, având în vedere că cei arestaţi nu puteau şi nici nu au plecat nicăieri (unii pe o perioadă întinsă pe luni de zile), jandarmii se aflau în post iar minerii se simţeau ca acasă, aşa că n-aveau unde să plece. Singurii care puteau şi erau liberi să plece liniştiţi acasă sau, mai precis, la o bere, erau doamna procuror şi colegii săi.

Doamna procuror se apără azi afirmând că în 1992, după doi ani de la evenimente, a avut o activitate revoluţionară merituoasă împotriva abuzurilor din 13-15 iunie 1990 (mai precis la data de 23.06.1992, cu o lună şi o săptămâna înainte de a pleca cu o bursă Soros la Budapesta). Bravo ei! Sincere felicitări!

Dar întrebarea mea este ce a făcut doamna procuror Monica Macovei în clipa în care a ieşit, liberă că o păsărică a democraţiei, pe poartă Unităţii? Loc al groazei în care se aflau, răpiţi şi lipsiţi de libertate, sângerând, cu fracturi deschise şi cu feţele tumefiate, sute de oameni nevinovaţi, dintre care zeci de femei, unele ce aveau să fie violate la adăpostul < Legii >, aparate şi reprezentate de doamna Monica Macovei şi colegii săi? A mers cu colegii la o bere, liniştită < că oamenii arestaţi ilegal nu comiteau acte de violenţă > asupra jandarmilor, minerilor şi procurorilor? Cum a dormit doamna procuror, transformată în timp într-o adevărată Maria Tereza a societăţii civile, în seara de după ce a vizitat ca la acvariu Unitatea de la Măgurele, ştiind că sute de oameni sunt încarceraţi şi maltrataţi, într-o hală imensă, întinşi cu faţa pe ciment sau ţinuţi în genunchi, cu mâinile la ceafă, păziţi cu glonţ pe ţeavă, ca nişte criminali periculoşi, şi fără ca familiile lor să ştie dacă mai sunt în viaţă sau nu, timp îndelungat, perioada în care am fost căutaţi prin spitale, la morgă sau la cimitire, prin gropile necunoscuţilor? Cât de mult s-a revoluţionat ea, pentru < drepturile omului >, hai, nu pe 13, dar pe 14 şi 15 iunie, când a văzut că se îngroaşă gluma, sau pe 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 iunie, să spunem? Hmmm... Ciudat. Nici eu, nici consulul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Dennis L. Curry, care ne caută la rândul sau prin spitale şi morgi, n-am auzit nici pas atunci din partea ei.

Ca procuror al regimului < Iliescu-KGB > atunci avea marea şansă să devină disidenta-şefă, strigând în piaţa publică < Opriţi măcelul! >, după modelul altui < disident > revoluţionar. De ce nu s-a dus la sediul GDS - care era plasat de Silviu Brucan sub protecţia armatei, pentru a nu fi afectat, din greşeală, de mineri - ca să devină o < deep throat > la organul GDS, revista < 22 >? Să divulge lumii că sunt nişte oameni bătuţi şi răpiţi, fără acte şi fără drept, într-o Unitate militară? Dar dacă dânsa < nu a văzut nici un act de violenţă >, nici din partea noastră nici din partea procurorilor, şi nici usturoi n-a mâncat...

Opinia publică a aflat despre ororile inimaginabile săvârşite în Unitatea de Jandarmi numai după ce am fost eliberat eu, împreună cu fratele meu, şi am publicat în < România liberă >, graţie lui Sorin Roşca Stănescu, serialul de dezvăluiri macabre < Infernul se numeşte Măgurele >. Ulterior, datele privind arestaţii, răpiţii, morţii, răniţii şi dispăruţii, adunate de echipa Ligii Studenţilor din care făceam parte, au fost folosite şi de colegii doamnei Macovei din GDS, pentru a publica vreo două cărţi dar şi, mult mai eficient, de Amnesty International, care a ajutat la eliberarea tuturor celor reţinuţi ilegal. Pe protestele internaţionale întocmite în aceea perioadă tulbure n-am văzut niciodată numele < Monica Macovei >.

Că să închei: Doamna Macovei, după ce şi-a consumat eroismul de la < Congresul Fuziunii > < dreptei > printr-o ridicare de mânuţa (http://www.cristoiublog.ro/gîndul-de-la-ora-12-de-unde-dumnezeu-au-scos-ziarele-şi-televiziunile-chestia-cu-momentul-eroic-al-monicăi-macovei/), încearcă să-şi găsească o temă de < ridicare > în campania sa de propagandă, chipurile pentru prezidenţiale, în fapt o penibilă operaţiune de imagine cu scopuri care privesc diverse construcţii politice prezente şi viitoare. Eu mă declar public unul dintre cei care vor semna pentru înscrierea Monicăi Macovei în cursa pentru prezidenţiale. Numai aşa, cred, va vedea în sfârşit această gaşcă din care provine Monica Macovei cât mai dă poporul român pe nişte jalnice murături, chiar şi rehormonizate, ale regimului comunist-bolşevic.

Altfel, nu am de ce să mă mai mire că o victimă a mineriadei este atacată, şi după aproape 25 de ani, de unul dintre personajele din tabăra torţionarilor. Este în spiritul vremii.

Victor Roncea"