JUSTIŢIA, SUB ASEDIU Ultimul atac al PSD-ALDE

Curtea Constituţională a României a amânat, ieri, pentru a patra oară, luarea unei deciziii privind protocoalele secrete de colaborare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anii 2009 şi 2016. Magis­traţii constituţionali au susţinut că nu este vorba despre o speţă uşoară şi că dezbaterile de până acum au urmărit o soluţie de principiu, care să nu prejudicieze autorităţile publice şi nici să retroactiveze sau să revizuiască sentinţele date în dosarele de mare corupţie. Judecătorii CCR afirmă că o vină în acest caz o are şi Parlamentul, care, timp de aproape 10 ani, nu a sesizat Curtea cu privire la aceste protocoale, despre care deputaţii şi senatorii trebuiau să ştie, mai ales că Legislativul exercită controlul activităţii SRI.

Sesizarea depusă la CCR în 8 octombrie de Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, reprezintă unul dintre ultimele atacuri la adresa sistemului judiciar. Războiul pe care coaliţia PSD-ALDE l-a declanşat, imediat după alegerile parlamentare din 2016, împotriva parchetelor şi instanţelor de judecată, se apropie de final, deoarece mulţi dintre liderii social-democraţi din teritoriu nu mai au răbdare, din cauza dosarelor penale în care sunt implicaţi. Ei speră ca decizia pe care o va pronunţa CCR pe 19 decembrie, înainte ca magistraţii constituţionali să intre în vacanţa prilejuită de sărbătorile de iarnă, să cons­tate că protocoalele sunt ilegale, că au adăugat la lege şi că toate sentinţele pronunţate pe baza probelor strânse în urma colaborării dintre SRI şi Parchetul General să fie anulate, iar hotărârile instanţelor să fie revizuite.

Este penultima zbatere a "penalilor" cu privire la blocarea sistemului judiciar. Înaintea ei, la începutul lunii noiembrie, CCR a considerat că Înalta Curte trebuie să procedeze de îndată la tragerea la sorţi a completurilor de 5 judecători, fapt care a paralizat pe moment activitatea Curţii Supreme. Deşi conducerea ÎCCJ s-a supus deciziei CCR, noua tragere la sorţi a fost contes­tată de Liviu Dragnea, în dosarul de apel împotriva sentinţei prin care a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoa­re cu executare, în privinţa angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Curtea de Apel Bucureşti i-a dat dreptate liderului PSD, iar tragerea la sorţi de la mijlocul lunii noiembrie a fost anulată, astfel că apelul lui Dragnea a fost amânat pentru a doua jumătate a lunii ianuarie 2019. La acea dată, va intra în activitate noul complet de cinci judecători, care va fi tras la sorţi.

• ÎCCJ, în pericol de blocare a activităţii

La Înalta Curte, ieri, au fost trase la sorţi, completurile pentru anul 2018; a treia tragere la sorţi din acest an, pentru că aşa a dorit în Parlament coaliţia PSD-ALDE, pentru că aşa au stabilit CCR şi Curtea de Apel Bucureşti, în urma solicitărilor formulate de Liviu Dragnea, şeful PSD.

Cu prilejul tragerii la sorţi de ieri, preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a spus: "Cred că este de datoria mea, în calitatea de reprezentant al puterii judecătoreşti, să vă atrag atenţia asupra unui alt lucru asupra căruia ar trebui să mediteze toată lumea. Este vorba de completurile colegiale de 3 judecători. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, mai mult sau mai puţin discret, a început un asalt şi asupra completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte, iar eu vreau să vă reamintesc faptul că la Înalta Curte nu sunt numai completuri de 3, ci şi de 2 şi de 1, iar că, în măsura în care apreciem că tragerea la sorţi reprezintă un element al procesului echitabil, în egală măsură acest element trebuie aplicat tuturor completurilor de 3, 2 şi un judecător din ţară. Vă rog să meditaţi asupra acestui subiect".

Afirmaţia şefei Înaltei Curţi privitoare la asaltul declanşat asupra completurilor de judecători ar trebui să atragă imediat atenţia Consiliului Superior al Magistraturii, care să se auutosesizeze de îndată şi să exprime o poziţie clară în legătură cu ceea ce se întâmplă în sistemul judiciar românesc şi cu faptul că anumiţi politicieni doresc paralizarea actului de justiţie la ÎCCJ.

Este însă greu de crezut că viitoarea conducere a CSM va exprima curând un punct de vedere, deoarece viitorului preşedinte, Lia Savonea, care va intra în atribuţii la 1 ianuarie 2019, nu îi sunt pe plac "liderii copleşiţi de importanţa proprie", printre care s-ar încadra şi Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ.

• Lovitura finală: amnistia şi graţierea

În afara acestui asalt, "inculpaţii de rang înalt" pregătesc ultimul atac: emiterea unei ordonanţe de urgenţă privind amnistia unor fapte penale săvârşite într-o anumită perioadă şi graţierea colectivă. În ciuda asigurărilor pe care Liviu Dragnea, liderul PSD, le oferă la fiecare declaraţie şi conferinţă de presă, cum că un astfel de subiect nu va fi impus Guvernului, deşi liderii social-democraţi din teritoriu solicită acest lucru, nu putem da crezare spuselor preşedintelui Camerei Deputaţilor, care nu a recunoscut că a discutat în particular cu Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, sesizarea pe care acesta a întocmit-o şi a trimis-o către CCR cu privire la completurile de cinci judecători de la ÎCCJ. Mai ales că ministrul Justiţiei a recunoscut discuţia cu prilejul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o după întâlnirea cu preşedintele PSD.

De asemenea, sunt greu de crezut afirmaţiile premierului Viorica Dăncilă cu privire la inexistenţa unui draft privind amnistia şi graţierea, atât timp cât şeful Guvernului a fost de acord să se supună deciziei Comitetului Executiv Naţional al PSD cu privire la aprobarea prin ordonanţe de urgenţă a unor modificări la Codul penal şi Codul de procedură penală, deşi cele două proiecte de lege se aflau în dezbatere parlamentară, după ce s-au întors de la Curtea Constituţională.

"Penalii" au declanşat asaltul final asupra justiţiei.