KLAUS IOHANNIS, CĂTRE MEMBRII CSM: "Recomandările instituţiilor europene nu sunt facultative"

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat ieri conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia în serios rolul instituţiei de garant al independenţei justiţiei şi să militeze pentru transpunerea în legislaţia internă a recomandărilor din rapoartele MCV, GRECO şi din Opiniile Comisiei de la Veneţia din ultimul an.

În discursul său, din deschiderea şedinţei de plen a CSM în care s-a prezentat raportul pe ultimul an şi în care trebuia să fie aleasă noua echipă de conducere a instituţiei, preşedintele ţării a criticat activitatea Consiliului în ultimul an şi a arătat că tensiunile din interiorul acestuia au creat îngrijorare în rândul societăţii civile şi au îndepărtat instituţia de rolul ei de garant al independenţei justiţiei.

Klaus Iohannis a afirmat: "Consiliul Superior al Magistraturii are un rol fundamental în buna funcţionare a sistemului judiciar şi, implicit, în menţinerea unui echilibru în interiorul acestuia. Pentru ca acest deziderat să se realizeze, este necesar un echilibru chiar în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii. Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an, care a trecut, atât în percepţia publică, cât şi în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secţii, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM. Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcţionare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncţionalităţi de organizare a şedinţelor şi până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecinţe directe asupra calităţii dezbaterilor şi justeţei soluţiilor adoptate.

Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă şi responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relaţie tensionată în CSM ori cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar".

Preşedintele ţării consideră că o bună funcţionare a CSM, atât la nivelul plenului, dar mai ales al secţiilor, implică predictibilitate în luarea deciziilor, respect reciproc şi atenuarea eventualelor divergenţe. În opinia sa, doar astfel poziţiile CSM şi demersurile de asigurare a independenţei justiţiei se pot bucura de o mai mare credibilitate în relaţia cu celelalte autorităţi, în rândul magistraţilor şi, în acelaşi timp, în ochii cetăţenilor.

Preşedintele a susţinut că instituţia este singura care are posibilitatea concretă să preia semnalele din sistemul judiciar şi să le transmită celorlalte autorităţi, astfel încât politicile publice din justiţie să rezolve problemele trenante din acest domeniu: gradul de încărcare a instanţelor şi parchetelor, absenţa dotărilor logistice şi lipsa de investiţii în infrastructură.

• Fără protocoale secrete şi fără amestec politic în justiţie

Preşedintele ţării s-a referit şi la implementarea recomandărilor din recentul raport al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi a celor din raportul GRECO din iunie 2019 şi implementarea Opiniilor Comisiei de la Veneţia publicate în urmă cu un an.

Klaus Iohannis le-a spus membrilor CSM: "În acest sens, fac un apel să susţineţi în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, MCV şi GRECO, în scopul alinierii legislaţiei actuale la standardele europene. Fac o precizare aici, pentru că am văzut interpretările date declaraţiilor mele referitoare la caracterul acestor recomandări şi opinii. Vreau să fie foarte clar ceea ce am vrut să spun. Recomandările instituţiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislaţia internă. În spiritul dispoziţiilor art. 148 din Constituţie - alături de Parlament, Guvern şi de Preşedintele României - revine şi Consiliului Superior al Magistraturii misiunea de a participa la procesul de transpunere în legislaţia internă a tuturor acestor opinii şi recomandări. Aceasta este una dintre cele mai importante căi prin care sistemul judiciar poate contribui la consolidarea parcursului european al României".

Întrebat de judecătoarea Gabriela Baltag despre fostele protocoale secrete încheiate de serviciile de informaţii cu Parchetul General, Klaus Iohannis a precizat: "Acea etapă cu protocoale secrete pe justiţie s-a încheiat de mult şi voi veghea să nu mai revină niciodată. Acea etapă de intrare a politicului cu bocancii în justiţie s-a terminat şi vă garantez că nu vor mai fi paşi falşi. Justiţia se înfăptuieşte, nu se discută. CSM trebuie să îşi asume pe deplin rolul şi responsabilitatea pentru Justiţia din România".

Preşedintele ţării nu a condus toată şedinţa CSM, deoarece a dorit ca, prin abţinerea domniei sale de la implicarea în discuţii, să dea un semnal că niciun politician - nici măcar cel mai ales din România - nu are voie să se amestece în treburile Justiţiei.

• Două rânduri de scrutin cu acelaşi rezultat: balotaj

O situaţie fără precedent a fost înregistrată, ieri, în momentul votării viitoarei conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii. Membrii CSM nu au reuşit să ajungă la un consens privind viitoarea conducere a instituţiei. Nicoleta-Margareta Ţînţ, candidată la funcţia de preşedinte, nu a obţinut majoritatea voturilor, deşi membrii CSM şi-au exprimat de două ori opţiunea, rezultatul înregistrat fiind acelaşi: 9 voturi pentru, 9 împotrivă şi un vot nul. Din acest motiv, alegerea viitorului preşedinte a fost amânată pentru săptămâna viitoare, dar unii membri ai CSM susţin că, după votul de ieri, Ţînţ nu mai poate candida pentru funcţia de şef al instituţiei. Pentru funcţia de vicepreşedinte a fost propusă de Secţia pentru Procurori din cadrul CSM procurorul Tatiana Toader, care a obţinut numărul de voturi necesare.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a declarat, înainte de procedura derulată ieri: "Aştept de la noua conducere şi de la toţi membrii CSM să privim altfel obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi să luăm foarte în serios ceea ce este de rezolvat: problemele care ţin de resursele umane, de specializare, de integritate şi de transparenţă. Toate acestea trebuie luate în calcul şi, dacă vom realiza aceste obiective sau o parte dintre ele, cât e posibil în anul care vine, fără îndoială că raportul MCV va suna altfel la finalul lui 2020".

Ministrul de resort s-a referit şi la controversata Secţie de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), secţia a cărei desfiinţare este solicitată de organismele europene.

Cătălin Predoiu a precizat: "Legat de SIIJ, eu am pronunţat anumite consideraţii care sunt şi de ordin tehnic, nu numai de ordin politic, adică de politica publică. Din punctul meu de vedere, Secţia nu poate rămâne în forma în care e, din cauza vulnerabilităţilor de construcţie. Iar la asta se adaugă contraperformanţa din perioada care a trecut de la înfiinţarea ei, de peste un an: puţine rechizitorii temeinice care să vizeze cu adevărat corupţia. În schimb, procurorii secţiei s-au remarcat prin acţiuni nefericite, cum ar fi retragerea apelurilor în unele cauze penale, acţiune pentru care nu există o explicaţie plauzibilă. Întâmplător aceste retrageri vizează foşti politicieni de vârf. Apoi continuarea investigării unor oficiali internaţionali, cu imunitate internaţională, timp de o lună de zile, şi altele, reprezintă tot acţiuni nefericite ale acestei Secţii. Deci, din punctul meu de vedere, au fost şi vicii de construcţie din start, dar şi erori de funcţionare în Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. De aceea este nevoie acolo de o schimbare în spiritul reflectat şi în raportul de ţară, care vorbeşte despre desfiinţare. Dar acest lucru rămâne de discutat şi cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu noul consiliu".

Referitor la Secţia specială, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, la Cotroceni: "Este o secţie cu un statut absolut neclar. (...) cu siguranţă, Guvernul va veni cu iniţiativă legislativă sau angajarea răspunderii pe alte chestiuni care sunt foarte importante, de exemplu rezolvarea chestiunii cu Secţia specială. Iar, până atunci, Ministerul, împreună cu toţi cei care sunt interesaţi, va veni cu soluţia cea mai bună. Deci, soluţia cea mai bună poate fi desfiinţarea pur şi simplu sau schimbarea fundamentală a felului în care se alcătuieşte şi cum se subordonează această Secţie. Aceste chestiuni trebuie discutate aşezat, în linişte, şi sunt convins că, până la începutul anului viitor, această discuţie va fi şi finalizată şi rezultatele se vor găsi într-o formă adecvată de legiferare".

În legătură cu alegerea conducerii CSM, menţionăm că membrii instituţiei sunt aleşi pentru un mandat de şase ani, în timp ce preşedintele şi vicepreşedintele, care fac parte din secţii diferite (judecători şi procurori) sunt aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi 3 membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.