KLAUS IOHANNIS, LA SUMMITUL PARTENERIATULUI ESTIC: "UE trebuie să continue să sprijine eforturile de modernizare ale statelor din Parteneriatul Estic"

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat vineri, la Bruxelles, la cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic, unde a declarat că Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine eforturile de modernizare ale celor şase state din Parteneriatul Estic.

Summitul a reprezentat un moment de bilanţ al rezultatelor concrete ale cooperării Uniunii Europene cu partenerii estici de la Summitul precedent, de la Riga, dar şi prilejul ca statele membre şi cei şase parteneri să asume un plan ambiţios de acţiune intitulat "20 de rezultate pentru 2020". Declaraţia adoptată de Summit şi acest plan de acţiune formează un pachet cuprinzător.

În intervenţia sa în cadrul lucrărilor Summitului, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat progresele înregistrate de partenerii estici de la Summitul din 2015, a salutat faptul că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia continuă să îşi urmeze aspiraţiile europene şi a încurajat continuarea unei politici solide şi angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spaţiu predictibil, stabil şi prosper, ataşat valorilor şi principiilor europene, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Mesajul principal al Preşedintelui Klaus Iohannis a vizat mobilizarea de rezultate concrete care trebuie atinse, în beneficiul direct al cetăţenilor care, în opinia României, trebuie să fie principalii beneficiari ai Parteneriatului Estic, până la orizontul anului 2020. Preşedintele României a subliniat, în acest sens, importanţa implementării complete a Planului de acţiune "20 de rezultate pentru 2020", discutat în cadrul Summitului, care este cel mai important rezultat al acestuia.

Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea ca Uniunea Europeană să continue să sprijine consecvent eforturile de modernizare şi reformă ale celor şase state din Parteneriatul Estic, subliniind că nu este suficient ca UE să solicite partenerilor să implementeze reforme, fără ca Uniunea, la rândul său, să acorde tot sprijinul necesar în acest scop.

De asemenea, Preşedintele României a evocat, cu prilejul discuţiilor, liniile prioritare de acţiune, în măsură să genereze recunoaşterea, la nivelul cetăţeanului, a beneficiilor cooperării în cadrul Parteneriatului Estic şi să răspundă liniilor strategice de consolidare a acestuia: de la bună guvernare, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, până la interconectivităţi sporite, îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere, securitatea energetică şi armonizarea reglementărilor în domeniul serviciilor.

În viziunea României, liniile prioritare de acţiune, în măsură să translateze la nivelul cetăţeanului din statele Uniunii şi din statele partenere beneficiile cooperării în cadrul Parteneriatului Estic, se referă la întărirea instituţiilor şi la buna guvernare în statele partenere; consolidarea rezilienţei acestora, care trebuie completată de un proces riguros de reforme, mai ales în domeniile care vizează combaterea corupţiei; statul de drept; respectul pentru drepturile fundamentale, respectiv creşterea implicării partenerilor în Politica de Securitate şi Apărare Comună, inclusiv în misiunile şi operaţiile UE şi, nu în ultimul rând, schimbul de bune practici.

De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în marja Summitului, întrevederi bilaterale cu şefii delegaţiilor Ucrainei şi Republicii Moldova, participante la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, respectiv Preşedintele Petro Poroşenko şi Prim-ministrul Pavel Filip.

În cadrul întrevederii cu Preşedintele Petro Poroşenko, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat aşteptarea fermă, exprimată şi în cadrul discuţiei telefonice recente, de a fi găsită şi aplicată, cât mai rapid, o soluţie la problemele create de Legea Educaţiei, care afectează dreptul la educaţie în limba română a minorităţii româneşti din Ucraina, în aşa fel încât acest drept să nu fie restrâns.

Preşedintele Ucrainei a transmis, şi cu acest prilej, asigurări că va fi implementată o soluţie care să rezolve această problemă care afectează relaţia bilaterală şi a reasigurat, totodată, că opinia Comisiei de la Veneţia din luna decembrie va fi respectată de partea ucraineană. Cei doi preşedinţi au convenit ca partea română să fie consultată în mod corespunzător, la fel şi minoritatea română din Ucraina, asupra soluţiei în cauză.