Kovesi salvează campania electorală a Ursulei von der Leyen

Laura Codruţa Kovesi a sărit în barca Ursulei von der Leyen, exact când preşedinta Comisiei Europene avea cea mai mare nevoie: în actuala campanie electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European, scrutin care va avea loc în statele membre UE în perioada 6-9 iunie, şi pentru care von der Leyen este spitzenkandidatin (cap de listă) pentru a-şi reînnoi mandatul în fruntea Executivului comunitar. În urmă cu o săptămână, în timp ce Ursula von der Leyen se afla în Luxemburg, unde - coincidenţă! - se află şi sediul Parchetului European, EPPO a emis un comunicat de presă în care îşi asuma competenţa pe plângerea penală depusă de lobbistul belgian Frederic Baldan la tribunalul din Liege. Asumarea avea loc în aceeaşi zi în care urmau să se desfăşoare audierile părţilor din dosarul Pfizergate, ceea ce a dus la o amânare a audierii programate, astfel încât ne întrebăm dacă mişcarea Parchetului European a fost una spontană sau una gândită, premeditată, folositoare Ursulei von der Leyen.

În urma solicitării EPPO, judecătorul belgian de instrucţie a decis vineri, 17 mai, să amâne pentru 6 decembrie 2024 audierea părţilor în dosarul Pfizergate în care Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, este acuzată de Frederic Baldan şi mai multe părţi pentru negocierea ilegală în vederea achiziţionării a 1,8 miliarde doze de vaccin Covid-19 de la compania Pfizer. În urma amânării audierii, ambele părţi au susţinut victoria: reclamanţii văd decizia drept un semn că judecătorul ia cazul în serios, în timp ce avocatul lui von der Leyen a afirmat că decizia a fost împotriva cererilor reclamanţilor. Potrivit site-ului Follow the Money, unul dintre avocaţii polonezi trimişi de guvernul Tusk pentru a solicita retragerea adeziunii Poloniei la plângerea formulată de Baldan a declarat: "Dezbaterea democratică asupra greşelilor care au fost făcute în această achiziţie de vaccinuri nu a putut avea loc în Parlamentul European. Acum va trebui să aibă loc în faţa instanţelor competente".

Conform France Soir, în conferinţa de presă pe care au susţinut-o în urma amânării audierii, Frederic Baldan şi avocata sa, Diane Protat, au arătat că Parchetul European condus de Laura Codruţa Kovesi practică un joc obscur în dosarul Pfizergate, încercând să monopolizeze competenţa de soluţionare, pe care evident că nu o are, cu sprijinul aliaţilor din mass-media europeană. Frederic Baldan şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la protecţia acordată Ursulei von der Leyen în ciuda implicării acesteia în negocierea unor contracte controversate fără drepturi sau titluri. El solicită luarea unor măsuri care să asigure integritatea anchetei şi subliniază importanţa unei abordări etice şi transparente în materie judiciară pentru promovarea statului de drept.

Referitor la ce s-a întâmplat vinerea trecută la Camera preliminară a Tribunalului din Liege, jurnaliştii celor două surse menţionate mai precizează că în ziua în care ar fi trebuit să aibă loc audierea, Ursula von der Leyen se afla în Luxemburg (n.red. - exact unde se află sediul Parchetului European) şi că în instanţă nu a fost prezent niciun procuror belgian care să garanteze victimelor exercitarea drepturilor lor fundamentale.

Astfel că în 17 mai, ziua amânării audieri, zi în care Ursula von der Leyen se afla în Luxemburg, Parchetul European a emis un comunicat de presă în care se arată:

"În 2023, mai multe părţi private au depus plângeri similare la un judecător de instrucţie din Liège (Belgia). În mai 2023, aşa cum se prevede în procedura penală belgiană, parchetul regional din Liège a transferat o copie a plângerilor depuse la judecătorul de instrucţie către EPPO. EPPO a concluzionat că plângerile se referă la fapte care intră în competenţa sa materială. Prin urmare, acum revine EPPO, în calitate de parchet competent, să ia o poziţie cu privire la legalitatea plângerilor depuse la judecătorul de instrucţie din Liège, iar Curtea (Chambre du Conseil) să decidă cu privire la aceasta. Acesta este obiectul audierii programate astăzi. Tribunalul amână cauza la 6 decembrie 2024.

Cu această ocazie, EPPO doreşte să facă următoarele precizări:

Conform procedurii penale belgiene, un judecător de instrucţie are competenţa de a investiga infracţiunile (presupuse) dacă infracţiunile sunt comise pe teritoriul aflat în competenţa sa sau dacă suspectul îşi are reşedinţa pe acest teritoriu, inclusiv infracţiunile care intră în competenţa EPPO. Potrivit procedurii penale belgiane, atunci când este implicat un judecător de instrucţie, procurorii europeni delegaţi ar trebui să coopereze cu şapte judecători de instrucţie desemnaţi, în conformitate cu competenţa lor teritorială. Cu toate acestea, EPPO a atras în mod constant atenţia Comisiei Europene asupra nerespectării vădite a Regulamentului EPPO a procedurii penale belgiene, implicând un judecător de instrucţie care desfăşoară o întreagă anchetă cu depline puteri de investigare. În conformitate cu legislaţia UE aplicabilă, EPPO este competent să investigheze, să urmărească şi să aducă în judecată autorii infracţiunilor care afectează bugetul UE. Una dintre consecinţele nerespectării legislaţiei europene este că acum există proceduri separate pe rol în faţa diferitelor organe judiciare pentru plângerile care provin din acelaşi set de fapte".

În urma acestui comunicat emis de Parchetul European, jurnaliştii belgieni şi francezi afirmă că decizia instituţiei condusă de Laura Codruţa Kovesi este abuzivă şi că, pentru a primi competenţă pe plângerea lui Frederic Baldan, EPPO are nevoie de modificarea legislaţiei penale belgiene, ceea ce încă nu s-a întâmplat.

În aceste condiţii, răspunsul primit de Parchetul European de la Comisia Europeană la începutul lunii aprilie - când Kovesi ameninţa Comisia cu instanţa europeană în privinţa bugetului EPPO -, răspuns în care se specifica faptul că Executivul comunitar nu va lăsa EPPO să se confrunte cu dificultăţi financiare privind funcţionarea sistemului IT şi va găsi o soluţie pentru asigurarea finanţării de 5 milioane euro, capătă un nou înţeles: o mână spală pe alta. Pusă cu spatele la zid în dosarul din Liege, von der Leyen încearcă să o îmbuneze pe Kovesi şi să şi-o facă aliat. Se pare că până în prezent i-a reuşit, dacă ţinem cont de amânarea dictată pentru 6 decembrie de către judecătorul belgian.

Cu toate acestea, problemele lui von der Leyen s-ar putea acutiza, dacă firmele Will Moderna, Janssen şi Astra Zeneca se vor alătura plângerii lui Frederic Baldan pentru discriminare, deoarece nu au primit SMS-uri din partea Ursulei von der Leyen, aşa cum a primit în timpul negocierii CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Întrebate de France Soir dacă se vor alătura plângerii, deoarece prin atitudinea sa Ursula von der Leyen a încălcat egalitatea în atribuirea contractelor publice, cele trei mari companii nu au oferit încă un răspuns.