• "Regimul fiscal propriu-zis are problemele lui, dar nu este atât de neatractiv, cum susţine acest raport, puţin părtinitor", susţine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Legislaţia fiscală extinsă şi frecvenţa modificărilor de ordin legislativ din domeniu au deteriorat gradul de atractivitate a regimului fiscal al ţării. Potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi audit KPMG International, România este una din ţările europene cu cel mai puţin atractiv regim fiscal.
Din cele 28 de state europene supuse studiului, ţara noastră a obţinut un scor de 21 de puncte din 100 posibile şi ocupă penultima poziţie a clasamentului, devansând doar Grecia, care a obţinut un scor de 14 puncte.
KPMG International a semnalat, pentru ţara noastră, o serie de probleme ce ţin îndeosebi de modificarea frecventă a legislaţiei fiscale în vigoare şi de gradul ridicat de extindere a acesteia.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a declarat: "Din punct de vedere al atractivităţii regimului fiscal consider că nu ne aflăm pe poziţiile codaşe ale Uniunii Europene. Regimul fiscal propriu-zis are problemele lui, dar nu este atât de neatractiv, cum susţine acest raport, puţin părtinitor".
Potrivit reprezentantului oamenilor de afaceri, problemele reale, care debusolează mediul de afaceri şi investitorii străini, rămân în continuare parafiscalitatea, birocraţia şi slaba informatizare a administraţiilor fiscale.
Cristian Pârvan ne-a explicat: "Exceptând taxele oficiale ale statului, fenomenul parafiscalităţii nu poate fi ţinut în frâu la noi în ţară. Apar tot felul de agenţii şi instituţii ale statului care se nasc peste noapte şi sunt extrabugetare. Aceste instituţii aplică la rândul lor taxe, din care trăiesc, iar oamenii de afaceri sunt debusolaţi deoarece, pentru obţinerea anumitor servicii, nu aveau în calcul plata acestor dări".
Mai mult, potrivit domnului Pârvan, plata taxelor oficiale şi a "taxelor surpriză" se desfăşoară greoi, pe fondul lipsei de informatizare şi modului de lucru a agenţiilor fiscale. "Nu trebuie omis faptul că, prin modificarea art. 11 din Codul Fiscal, inspectorii fiscali au libertate totală de decizie", ne-a mai spus reprezentantul AOAR.
Tot în privinţa regimului fiscal, Cristian Pârvan a subliniat că odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, "nu noi mai facem regulile în acest domeniu", deşi fiscalitatea nu este momentan reglementată de către Bruxelles. "Sunt discuţii pentru uniformizarea taxelor de impozitare la nivel european, dar acest lucru ar fi nociv pentru ţara noastră deoarece s-ar ridica prea sus ştacheta de impozitare pentru oamenii de afaceri şi am putea pierde investitori", este de părere reprezentantul oamenilor de afaceri.
Studiul companiei de audit evidenţiază poziţia de paradis fiscal a statului cipriot (scor de 90 de puncte), urmat de Irlanda şi Elveţia.
În ceea ce priveşte libertatea economiei, ţara noastră ocupă locul 68 din 157, în scădere cu o poziţie faţă de anul 2007, într-un clasament realizat de institutul de cercetare american The Heritage Foundation.
România este prezentantă de cercetătorii americani ca având o economie liberă în proporţie de 61,5% şi este devansată în clasament de statele vecine ca Bulgaria (locul 59) şi Ungaria (locul 43).