LA 30 DE ANI DUPĂ INCIDENTELE DIN PIAŢA TIANANMEN China - a doua putere economică a lumii

Guvernul chinez nu vorbeşte prea des despre represiunea din Piaţa Tian­anmen (Piaţa Păcii Divine), care a zguduit Beijing-ul în urmă cu 30 de ani, se arată într-un articol publicat de CNBC, în care se adaugă că, la întrebările reporterilor despre evenimentele de atunci, de multe ori oficialii chinezi deviază discuţia către boom-ul economic pe care l-a experimentat China începând cu 1989.

În data de 4 iunie s-au împlinit 30 de ani de la momentul în care sute sau poa­te mii de protestatari chinezi pro-democraţie au fost ucişi în Piaţa Tiananmen de către armata care a intrat cu tancurile în mulţime.

Zhou Bo, colonel senior în Armata de Eliberare a Poporului (Armata Republicii Populare Chineze) a declarat, în această săptămână, potrivit CNBC că: "Nu a fost «nimic rău» în ceea ce priveşte represiunea Chinei asupra protestatarilor de acum 30 de ani".

Iar pentru a dovedi că acţiunea a fost corectă, oficialul armatei chineze a subliniat prosperitatea pe care a cunoscut-o ţara de atunci.

"Priviţi China după acel incident. A prosperat", a declarat Zhou pentru CNBC într-un interviu, adăugând: "China, nivelul de trai al poporului chinez sunt mult mai ridicate, iar noi am făcut ceea ce trebuia".

Potrivit sursei citate, în realitate Zhou Bo nu a oferit nicio dovadă a vreunei legături între prosperitatea economică a ţării şi evenimentele din 4 iunie 1989.

Dar, lăsând la o parte costul uman al incidentelor de acum 30 de ani, oricine vrea să înţeleagă puterea globală pe care o deţine Beijing-ul în prezent, poate privi schimbările economice menţionate de Zhou, se arată în articolul publicat de CNBC.

• Migraţia urbană

În ultimii 30 de ani, China s-a trans­format dintr-o ţară cu o populaţie predominant agrară într-o naţiune de locuitori urbani, cu un boom al numărului de migranţi care s-au stabilit în centrele economice ale ţării (Vezi diagrama 1).

• Oraşele mari ale Chinei

Produsul Intern Brut al celor mai mari oraşe ale Chinei a explodat din 1989 încoace. Acum treizeci de ani, Shenzhen era un oraş mic, în timp ce astăzi este un centru tehnologic şi unul dintre cele mai puternice oraşe din China.

În 1989, cele mai mari cinci oraşe ale ţării după Produsul Intern Brut erau Shanghai, Beijing, Chongqing, Guangzhou şi Tianjin, potrivit CNBC, care citează analiza jurnalis­tului financiar chinez Wu Xiaobo.

În 2017, Shanghai şi Beijing se găseau tot pe primele două locuri, în timp ce Shenzhen a urcat pe locul al treilea (Vezi poza 2).

"Pe lângă politicile guvernamentale favorabile, Shenzhen a beneficiat de apropierea de fabricile din zonă şi de centrul financiar Hong Kong. Oraşul găzduieşte giganţi tehnologici chinezi, inclusiv Huawei şi Tencent", menţionează CNBC.

• Parteneri comerciali globali

Statele Unite şi China se află de mai mult de un an într-un război comercial ce a costat ambele economii şi a afectat comerţul mondial.

Deja există semne că alte ţări precum Vietnam, India, Chile, Franţa şi Germania - încep să beneficieze de pe urma tensiunilor comerciale, iar Statele Unite încearcă să ocolească tarifele prin căutarea de produse din alte ţări.

Totuşi, achiziţionarea de bunuri din fabrici noi (şi ferme noi) cu greu poate ştirbi volumul total al comerţului generat de cele două cele mai mari economii ale lumii, potrivit CNBC.

• Turiştii chinezi din întreaga lume

"Turiştii chinezi care îşi face selfie în diferite locuri de pe glob sunt o imagine comună astăzi", arată sursa, care adaugă: "Dar, cu decenii în urmă, imediat după evenimentele din Piaţa Tiananmen, explozia călătoriilor în afară Chinei abia dacă se zărea la orizont".

Potrivit CNBC, Institutul de Cercetări în Domeniul Turismului Extern al Chinei, din Hamburg, pe scurt COTRI, prognozează că, în 2019, circa 180 de milioane de chinezi vor călători în afara graniţelor ţării (Vezi diagrama 3). În 1991, cifra era de doar 2,13 milioane.

"În 1989, trecuse deja o decadă de la deschiderea istorică a economiei pe care liderii politici au lansat-o la sfârşitul anului 1978. Şi în timp ce PIB-ul creştea, chinezul mediu nu era în niciun caz mai bogat", se susţine în materialul CNBC, în care se adaugă: "În plus, controalele stricte ale călătoriilor în străinătate însemnau că vizitele la Muntelui Fuji sau la Statuia Libertăţii erau în mare măsură limitate la cărţi, reviste şi emisiuni TV".

• "Evitaţi de comunitatea globală"

Cu toate că nu există statistici de încredere pentru anii 1989 şi 1990, Wolfgang Georg Arlt, director al COTRI, crede că numărul chinezilor care călătoreau în afara graniţelor ţării este posibil să fi fost chiar de sub un milion.

"Cum China era evitată de comunitatea globală după evenimentele din iunie 1989 din Piaţa Tiananmen - şi, oricum, ţara aproape nu avea rezerve de valută forte - numărul de plecări în afara graniţelor era cu mult sub două milioane, poate chiar sub un milion", a declarat Arlt pentru CNBC.

După evenimentele din Piaţa Tiananmen, Statele Unite şi alte ţări au impus sancţiuni Chinei, iar creşterea economică a ţării scăzut de la 11,2% în 1988 la 4,2% în 1989 şi la 3,9% în 1990.

Însă PIB-ul şi-a reluat creşterea la 9,3% în 1991, începând o lungă serie de expansiuni anuale, uneori de două cifre, ceea ce a propulsat China peste ţări precum Canada, Italia, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Japonia, devenind a doua economie a lumii, potrivit CNBC.

Doar economia Statelor Unite este mai mare.

La 30 de ani de la incidentele din Piaţa Tiananmen, în China subiectul este interzis în plan intern, regimul comunist cenzurând tot ce ţine de acel moment, iar din cărţile de istorie a fost scos cu totul, conform CNN.

Cu toate că în China nu se marchează evenimentul şi chiar se încearcă trecerea sub anonimat a incidentelor de acum 30 de ani, în Taiwan şi Hong Kong, 4 iunie este un moment de amintire şi comemorare a celor ucişi în 1989.