Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras ieri de pe pieţele financiare internaţionale suma de un miliard de euro prin redeschiderea emisiunii lansată în aprilie 2017, cu maturitatea iniţială de 10 ani, cupon 2,375%. Cu această nouă redeschidere, volumul cumulat pe această serie a atins un nivel de 2 miliarde euro, crescând astfel lichiditatea pe piaţa secundară.
Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, a declarat: "Nivelul cererii şi randamentul obţinut în urma emisiunii de euroobligaţiuni de un miliard de euro realizată marţi confirmă încrederea mediilor investiţionale în economia românească şi în perspectiva acesteia. De asemenea, agenţiile de rating au confirmat în acest an rating-ul suveran la categoria recomandată pentru investiţii cu perspectivă stabilă, în condiţiile creşterii economice susţinute şi ale nivelului redus al datoriei publice comparativ cu alte ţări cu rating similar".
Tranzacţia s-a realizat la cel mai scăzut cost pentru această maturitate fiind obţinut un randament de 2,114% faţă de nivelul de 2,411% înregistrat la lansarea iniţială din luna aprilie, potrivit Finanţelor. "Această reducere se datorează diminuării marjei aferente riscului de credit al României la cel mai scăzut nivel pentru o astfel de maturitate, respectiv la 128 de puncte de bază peste cotaţiile nivelului de referinţă mid swap, faţă de nivelul de 170 de puncte de baza obţinut în luna aprilie", menţionează sursa citată.
Conform MFP, emisiunea s-a bucurat de interes ridicat din partea investitorilor, astfel că cererea a cumulat peste 2 miliarde euro în primele 3 ore şi jumătate de la lansare, oferta totală provenind de la 140 de investitori din diverse regiuni.
Tranzacţia a încheiat planul de finanţare externă aferent anului 2017, conform MFP.
Distribuţia geografică a fost următoarea: România (18%), UK (17%), Centrul şi Estul Europei (17%), Germania/Austria (14%), Franţa/Benelux (10%), Italia (6%), Elveţia (5%), SUA (4%), Scandinavia (3%) şi alte ţări (6%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (63%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (24%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (9%) şi bănci centrale şi instituţii oficiale (4%).