Lanţul petrochimic Rafo - Oltchim - Arpechim

Ideea realizării lanţului petrochimic Rafo-Oltchim-Arpechim ar putea reveni în discuţie, după ce Comisia Europeană a aprobat conversia în acţiuni a datoriei Oltchim faţă de AVAS.

În septembrie 2009, Guvernul a decis acordarea unei garanţii de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru Rafo Oneşti, banii urmând să fie folosiţi pentru realizarea planului investiţional şi a lanţului petrochimic Rafo- Oltchim-Arpechim.

Premierul Emil Boc a declarat atunci: "Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru Rafo Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic Rafo-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească".

Acordarea unui ajutor pentru "Rafo" în baza memorandumului pregătit de Guvern a fost blocată din cauza problemelor cu reor-ganizarea juridică a rafinăriei. În martie 2011, Rafo Oneşti a ieşit din procedura de reorganizare, după 5 ani de insolvenţă.

În septembrie 2010, surse din piaţă au declarat pentru ziarul "BURSA" că de obţinerea unui ajutor de stat pentru rafinărie s-ar fi interesat unul dintre consultanţii companiei "Rafo", care se ocupă, printre altele, şi de situaţia combinatului "Oltchim" Râmnicu Vâlcea cu privire la ajutoarele de stat.

Aceleaşi surse au susţinut că "Rafo" ar putea să beneficieze de un ajutor de stat, sub formă de garanţii, după finalizarea cazului "Oltchim" de către Comisia Europea-nă care presupune conversia datoriilor în acţiuni şi acordarea de garanţii de stat pentru investiţii.

Corelarea situaţiei de la "Rafo" cu cea de la "Oltchim" în privinţa obţinerii de ajutoare de stat vine în condiţiile în care despre cele două companii s-a vehiculat realizarea unui proiect comun care să prevadă înfiinţarea unui lanţ petrochimic format din "Rafo", "Oltchim" şi divizia de petrochimie de la "Arpechim".

Divizia de petrochimie de la "Arpechim" a fost, în cele din urmă, achiziţionată de combinatul chimic vâlcean, iar din schema pentru formarea lanţului petrochimic mai lipsea rafinăria oneşteană.

• Mega-companie petrochimică cu Azerbaidjanul

În mai 2010, Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat că România are nevoie de o rafinărie deţinută de stat pentru că multe state din zona caspică vor să prelucreze ţiţei în România

Potrivit Focus Energetic, de fapt, este vorba de un întreg complex petrochimic. Publicaţia arată: "Din această mega-companie ar urma să facă parte Arpechim, Oltchim, Rafo Oneşti, Conpet şi Oil Terminal. Oltchim, după ce a preluat partea de petrochimie din Arpechim, ar urma să preia rafinăria cu totul. (...) Mai nou, din "lanţul petrochimic" vor face parte şi Conpet şi Oil Terminal.

Noua mega-companie va avea doi mari acţionari: România şi Azerbaidjan (prin compania de stat Socar). Una dintre problemele apărute se referă la faptul că legea azeră nu permite decât investiţii majoritare (minim 51%) ale companiilor azere în străinătate. Negocierile continuă, mai ales că România a obţinut deja ca sediul companiei de proiect al AGRI să fie la Bucureşti".

AGRI (Azerbaidjan Georgia România Interconnecter) este un proiect prin care gazele azere vor ajunge, pe conducte, la terminalul de lichefiere a gazelor din Kulevi (Georgia), apoi pe vase speciale până la terminalul de delichefiere ce urmează să fie construit la Constanţa.

• SOCAR: România va fi pentru Azerbaidjan o poartă de intrare a resurselor ţării în Europa

Compania petrolieră de stat azeră SOCAR este prezentă pe piaţa locală din aprilie 2007, când şi-a deschis un birou aici.

Potrivit relatărilor de presă, de-a lungul timpului azerii au purtat negocieri pentru achiziţia rafinăriei Arpechim şi şi-au manifestat interesul şi pentru rafinăria Rafo Oneşti şi pentru preluarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, pe care voiau să îl includă într-un complex regional, alături de rafinăria Arpechim.

Reprezentanţii companiei pe plan local au declarat anterior că România va fi pentru Azerbaidjan o poartă de intrare a resurselor ţării în Europa, datorită poziţiei la Marea Neagră.

Într-un interviu acordat în mai 2010, minis-trul economiei Adriean Videanu spunea că "Oltchim şi Rafo, complementar vorbind, pot reprezenta un ansamblu economic foarte important". Ministrul a declarat: "De aceea, implicarea statului, fie că vorbim de garanţii de stat, fie că vorbim de ajutor de stat, trebuie să se realizeze în zonele cu efect multiplicator în economie, pentru că resursele noastre sunt limitate şi ele trebuie dezvoltate cât mai judicios cu putinţă. O altă zonă foarte importantă este asigurarea securităţii energetice a Româ-niei".

• Studiu de fezabilitate pentru AGRI până în aprilie 2012

SOCAR mai este implicată în proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector), strategic pentru România, de transport al gazelor naturale caspice spre Georgia, unde vor fi lichefiate şi trans-portate apoi în tancuri speciale în portul Constanţa. Aici vor fi readuse în stare gazoasă şi transportate ulterior prin conducte spre vestul Europei.

Luna trecută, Ion Ariton, ministrul Economiei, Natig Aliyev, ministrul Energiei din Azerbaijan, Alexander Khetaguri, ministrul Energiei din Georgia, şi Tamas Fellegi, ministrul Dezvoltării Naţionale din Ungaria au participat la reuniunea interministerială de la Bucureşti privind proiectul AGRI.

La finalul reuniunii, în cadrul căreia a fost prezentat stadiul actual al proiectului şi au fost analizaţi paşii de urmat, s-a semnat Protocolul întâlnirii ministeriale, care prevede cooperarea, în continuare, pentru urgentarea pregătirii unui studiu de fezabilitate al Proiectului AGRI, care să fie încheiat până cel târziu la data de 1 aprilie 2012, cu scopul de a accelera finalizarea proiectului. S-a stabilit, de asemenea, să se ofere asistenţă companiilor participante pentru identificarea şi atragerea finanţărilor necesare pentru pregătirea studiului de fezabilitate. Protocolul prevede şi sprijinirea, în comun, a pregătirii documentaţiei necesare pentru obţinerea finanţării europene, promovarea Proiectului AGRI ca importantă componentă a Coridorului Sudic de Transport Gaze şi contributor important la asigurarea securităţii energetice a Europei, precum şi promovarea schimbului de informaţii relevante între companiile participante.

AGRI (Azerbaidjan - Georgia - Româ-nia Interconnecter) va aduce circa 7 miliarde mc de gaze anual din Azerbaidjan, prin conducte, până la un terminal de lichefiere a gazelor în Kulevi (port în Georgia, pe malul estic al Mării Negre), de unde se vor încărca pe vase speciale până la un terminal de delichefiere a gazelor la Constanţa, de unde, pe conducte, vor putea ajunge în România şi, de aici, prin gazoductul Szeged - Arad, oriunde în Europa. Recent, Ungaria s-a alăturat proiectului.

Potrivit Ministerului Economiei, AGRI poate contribui la reducerea blocajelor potenţiale provocate de creşterea cererii de gaze naturale, ca urmare a deciziei unor ţări europene de a reduce ponderea energiei nucleare. În acelaşi timp, proiectul consolidează rolul României în regiune ca ţară de tranzit şi conexiune între regiunile Caucazului de Sud, Asiei Centrale (în perspectiva posibilei atrageri a Turkmenistanului ca furnizor suplimentar) şi Europa.

Punctele forte ale proiectului sunt: existenţa unei importante părţi din infrastructura necesară, în special interconectorul România - Ungaria (Arad-Szeged), flexibilitatea pe care o presupune tehnologia LNG, accesul direct al gazelor azere pe piaţa europeană şi nu în ultimul rând, sprijinul politic exprimat de toate cele patru state partenere.

România are şansa de a deveni un centru regional pentru comerţul cu gaze naturale, în momentul în care proiectele mari de infrastructură în care este implicată, precum Nabucco sau AGRI, care vor asigura accesul la sursele caspice de hidrocarburi, se vor realiza.

SOCAR reprezintă Azerbaidjanul şi în proiectul Nabucco. Atât AGRI, cât şi Nabucco au scopul să reducă dependenţa României de importul de gaze naturale din Rusia.

Nabucco, proiect susţinut politic de UE, este considerat noua punte de gaz între Asia şi Europa. Va conecta, în mod direct, regiunile cele mai bogate în gaze naturale - regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu, cu pieţele de consum din Europa. Gazoductul va face legătura între graniţa estică a Turciei şi Baumgarten în Austria - unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrală - trecând prin Bulgaria, România şi Ungaria.