LAURA CODRUŢA KOVESI: "Aproximativ 1.000 de inculpaţi au fost trimşi în judecată, dintre care 3 miniştri, 5 deputaţi, un senator"

Laura Codruţa Kovesi, a prezentat astăzi, la Cercul Militar, raportul de activitate al DNA. Prezentarea raportului vine la o zi după ce secţia de procurori a CSM a avizat negativ cererea de revocare a şefei DNA, acţiune declanşată de ministrul Toader. Decizia finală îi aparţine preşedintelui Iohannis.

La începutul conferinţei, procurorul-şef al DNA a precizat: "E un moment în care analizăm ce am făcut bine, ce nu am făcut bine şi ce am greşit. Analiza noastră poate fi utilă pentru fundamnetarea unor decizii privind reducerea corupţiei. 2017 a fost un an dificil. Demersul luptei anticorupţie a fost pus puternic sub semnul întrebării. Bugetele publice sunt în continuare devalizate de corupţie. Ne punem întrebări dacă sunt necesare şi alte măsuri".

Referitor la activitatea instituţiei pe care o conduce, Kovesi a declarat: "Anul trecut, aproximativ 1.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată. DNA se ocupă doar de corupţia la nivel înalt. O treime din inculpaţii trimişi în judecată au avut funcţii de conducere: 3 miniştri, 5 deputaţi, un senator, un fost preşedinte al Camerei deputaţilor, un secretar general au fost trimişi în judecată. Aceste cifre ne arată că de cele mai multe ori cei care comit infracţiuni de corupţie au ca principale atribuţii gestionarea bugetelor publice".

Referitor la situaţiile ce implică fraudarea de fonduri europene, Laura Codruţa Kovesi a precizat: "Anul trecut, investigaţiile privind frauda cu fondurie UE s-au dublat. În cele mai multe cazuri e vorba de fraudarea fondurilor pentru comunităţile rurale, cele mai sărace".

Reacţionând la decizia CCR din 2016, procurorul-şef al DNA a afirmat: "CCR a pronunţat în 2016 o decizie privind abuzul în serviciu. Ca procurori, respectăm decizia CCR şi în situaţiile in care se produc prejudicii prin încălcarea legislaţiei secundare, noi nu mai putem reţine răspunderea penală. Ca efect, au fost închise 275 de dosare, cu prejudicii de 148 milioane euro".

Făcând referire la faptele de abuz în serviciu, Kovesi a menţionat: "189 de inculpaţi au fost trimişi în judecată anul trecut pentru abuz în serviciu, 85 milioane de euro prejudicii estimate. Sesizările transmise către DNA: de foarte multe ori primim sesizări pentru fapte comise acum 9-10 ani, şi trebuie să găsim mecanisme ca instituţiile să nu mai aştepte atât de mult timp".

Referitor la sectoarele vizate de acţiunile DNA, laura Kovesi a declarat: "Există sectoare în achiziţiile publice cu corupţie generalizată: preţ mai mare plătit de stat, lucrări neexecutate. Blocarea dezvoltării comunităţii, scăderea calităţii vieţii, afectarea infrastructurii. Modul de acţiune, câteva exemple din sănătate: un singur dosar, adaosul comercial al intermediarului a fost un milion de euro, prejudiciu pentru spital. Sumele sunt supraevaluate pentru a plăti mită pentru manageri. Există o perioada mare de timp în sănătate între producerea faptelor şi investigarea ei. Fapta e sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după comiterea ei. Iată un exemplu: contract în 2010-2012, sesizarea Curţii de Conturi în 2016. Folosul ilicit obţinut prin astfel de acţiuni de multe ori e obţinut de persoane din anturajul său, sau din acelaşi partid politic".

Prezentând un bilanţ numeric al instituţiei, Kovesi a afirmat: "În 2017, DNA a avut de soluţionat peste 11.000 dosare. Deşi aproximativ 100 de procurori fac investigaţii efective, s-au soluţionat circa 3.800 dosare. E cel mai mare număr anual de la înfiinţarea instituţiei. Aceste cifre ne arată că nu putem soluţiona într-un an toate dosarele. Avem probatorii complexe, care necesită mult timp. Am audiat peste 23.000 de persoane, o medie de 85 persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente. La finalul anului au rămas nesoluţionate peste 6.000 de cauze. Nu ne alegem dosarele, avem obligaţia să investigăm toate faptele sesizate, de competenţă DNA. Activitatea procurorului de judiciar - 42 de procurori care fac zilnic asta. În 2017, 713 inculpaţi condamnaţi. 28 de primari, 38 de directori de instituţii publice, un senator".

Prezent la evenimnet, preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să felicite instituţia anticorupţie, precizând că "Eficienta DNA e departe de a putea fi contestată. E o medie de peste 100 dosare pe procuror. DNA, ca parte a Ministerului Public, asigură mecanismele necesare pentru a vindeca România de corupţie. Din păcate, asistăm la manifestări virulente ale disperării şi încercări de manipulare pentru a decredibiliza DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil. Nişte inculpaţi şi nişte condamnaţi penal, după ce au fost prinşi încălcând legea, s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat".

Făcând referire la recentele dispute din spaţiul public, preşedintele a declarat: "în lupta dintre nou şi vechi, între cei care trăiesc din corupţie şi cei care o combat, va câştiga România modernă, europeană, care acţionează în baza valorilor democraţiei originale (se corectează) occidentale şi a statului de drept".

Totodată, Iohannis a ţinut să sublinieze că recentul conflict trebuie câştigat de societatea civilă, al cărui model trebuie să fie reprezentat de către magistraţi: "societatea s-a maturizat ca urmare a consolidării democraţiei. Susţinerea fără precedent pentru statul de drept ne arată că cetăţenii îşi doresc o Românie demnă, o societatea în care cei plasaţi deasupra legii răspund pentru faptele lor. Încrederea în Justiţie e dată de cei care însufleţesc sistemul judiciar: magistraţii sunt repere de comportament în cadrul oricărei societăţi democratice. Integritatea şi profesionalismul lor trebuie să rămână standarde pentru societate".

Preşedintele a adus laude principalilor actori participanţi la lupta anticorupţie: "Actorii sistemului de justiţie au dat dovadă de profesionalism în tot acest timp. Am deplină încredere că instituţiile şi asociaţiile magistraţilor vor continua să se manifeste când justiţia e în pericol (...) DNA a arătat că principiile statului de drept nu sunt simple deziderate, ci realităţi. O societate clădită pe un asemenea fundament are mai multe şanse de dezvoltare".

Iohannis şi-a închieiat alocuţiunea manifestându-şi sprijinul pentru activitatea anticorupţie: "Veţi avea în mine un partener şi un susţinător al aplicării principiilor statului de drept".

De asemena prezentă la prezentare, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a declarat: "nu putem să nu recunoaştem că justiţia şi parchetele trec printr-o perioada de criză, indusă sau nu, dar e o perioada de criză. Pentru că trăim un moment în care România întreagă parcurge un curs intensiv de drept, predat de persoane care au interese în soluţionarea propriilor cauze şi nu au absolvit niciodată Dreptul. Şi mai cu seama trăim într-un prezent în care se încearcă inocularea ideii că Justiţia trebuie realizată potrivit indicaţiilor desprinse din acest curs intensiv de drept. Tuturor cursanţilor vreau să le reamintesc că Dreptul înseamnă în primul rând morală".

Referindu-se la modul în care ar trebui să se comporte magistraţi, Tarcea a precizat: "Judecătorul ar trebui să fie un arbitru mut, care ascultă toate părţile şi îşi spune părerea doar la final. Dar în acelaşi timp judecătorul nu se poate prevala de obligaţia de rezervă când vede fapte de natură a pune în pericol actul de dreptate. Judecătorul nu poate privi pasiv momentele de criză ale parchetelor şi cele prin care ar putea trece instanţele şi avocaţii. Aşa a-ţi aflat răspunsul pentru opţiunea mea de azi. Tot ce e în interesul justiţiei e şi în interesul judecătorilor. E în interesul judecătorilor ca dosarele să fie instrumentate de procurori competenţi, cu reputaţie mai presus de orice îndoială, ca şi în cazul avocaţilor".

Preşedintele ÎCCJ a făcut apel către magistraţi la eficienţă şi independenţă: "să fiţi eficienţi. Procurorul, la fel ca judecătorul, nu trebuie să-şi dorească să fie perfect. A fi perfect înseamnă a respectă mai mult forma decât fondul şi a situa pe plan secund tocmai omul. Nu doar noi, cei din justiţie, avem obligaţia de a fi eficienţi. Aceeaşi obligaţie o au şi celelalte puteri ale statului, care ar trebui să ajute justiţia să aplice legea. Şi nu orice fel de lege, ci o lege clară, previzibilă, bună, care să nu poate fi schimbată de câte ori are cineva un interes. Procurorii trebuie lăsăţi să fie independenţi".

De asemenea prezent la eveniment, procurorul general Augustin Lazăr a declarat: "Anul 2017 într-adevăr a fost un an mai sensibil, mai complicat. Nu aş dramatiza, în sensul că a fost un an greu. Când mă uit în sală, văd magistraţi ai Ministerului Public care au ajuns la maturitatea profesională şi care acum trebuie să demonstreze că pot face faţă problemelor adevărate. (...) Atunci când sunt valuri ne putem da măsura profesionalismului".

Augustin Lazăr a ţinut de asemenea să laude "eficienţa managementului DNA".