Leafa - mai mulţi bani, mai multe probleme

PSD a făcut ceea ce vrem cu toţii. A mărit salariile. Cu toţii vrem români fericiţi. Dacă am putea am creşte salariile angajaţilor în fiecare zi, ba chiar în fiecare ceas şi în fiecare clipă. Moral nu există nicio limită. Limitele sunt doar economice. Statul se foloseşte de situaţia sa privilegiată să colecteze taxe din banii noştri, să plătească salarii majorate, ba chiar mai mult, să impună creşterea salariului minim pe economie. În acest timp, noi, afaceriştii privaţi, suntem siliţi să mai concediem pe câţiva dintre angajaţii noştri pentru a asigura salariul celorlalţi. Asta, în cazul în care nu suntem siliţi să închidem porţile întreprinderii. Aşa că fericirea nu este generală. PSD face ce vrea, noi facem ce putem.

În 23 ianuarie 2019, la Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, conform înregistrărilor transmise de angajatori, erau înregistraţi 1.173.906 de angajaţi la stat şi 4.279.555 de angajaţi în sistemul privat, potrivit Ministerului Muncii.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este stabilit la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră, conform datelor pe care ni le-a transmis Ministerul de resort.

Reprezentanţii Muncii ne-au precizat: "Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră".

Conform sursei citate, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat fără sporuri şi alte adaosuri este de 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Datele transmise arată că în sistemul public sunt înregistraţi 48.717 de salariaţi cu salariul minim de 2.080 lei, iar în sistemul privat 948.809 de angajaţi.

De asemenea, în sistemul public mai sunt înregistraţi 2.450 de angajaţi care au salariul minim de 3.000 de lei, iar în sistemul privat 98.834 de angajaţi cu aceeaşi valoare a salariului minim.

Cei mai mulţi antreprenori consideră că majorarea constantă a salariului minim pe economie şi mai ales creşterile salariale din sectorul bugetar au efecte nocive asupra activităţii desfăşurate de companii şi asupra bugetului acestora, precum şi la o concurenţă neloială între mediul privat şi cel de stat.

• Clara Rotescu, antreprenor: "Majorarea salariilor trebuia făcută ascendent şi în paralel cu politici de susţinere a producătorilor"

Pentru angajatorul român, majorarea salariilor nu este deloc simplă, într-un moment în care sunt tot mai puţine firme producătoare 100% româneşti şi în contextul în care aproape pentru tot ceea ce produci este necesar un import (din 1990, numai în industria textilă s-au închis 1500 de fabrici), ne-a declarat Clara Rotescu, antreprenor.

Domnia sa a precizat că, în acest moment, creşterile reprezintă o povară mult prea grea de dus şi vor determina închiderea multor firme şi absorbirea mâinii de lucru din ce în ce mai rapidă de către multinaţionale sau de către piaţa europeană.

Clara Rotescu a subliniat: "Majorarea salariilor era o necesitate. Era destul de complicat să trăieşti cu 900 de lei pe lună. Pentru angajatul român a fost o gură de aer. Pentru multinaţionale, nu a însemnat mai nimic. În Franţa, un om de serviciu primeşte cu tot cu sporuri în jurul a 2500 de euro, salariu pe care în România îl primeşte un om cu studii superioare, extrem de bine pregătit. Deci 500 euro minim pe economie este încă un cadou făcut multinaţionalelor de către statul român".

Majorarea salariilor trebuia făcută ascendent şi mereu în paralel cu politici de susţinere a producătorilor români, ne-a mai spus Clara Rotescu, adăugând: "În acest moment, arătaţi-mi o singură măsură de susţinere fiscală pentru un întreprinzător mic!"

În plus, domnia sa ne-a mai transmis că, în prezent, nu avem o lege clară a voluntariatului, măsuri de susţinere a IMM-urilor, măsuri care să sprijine firmele mici să viseze măcar să devină mari.

Clara Rotescu ne-a mai declarat: "Este simplu să priveşti unilateral şi să consideri că angajatorul român este un nemernic care nu doreşte susţinerea unei vieţi din ce în ce mai bune a angajaţilor săi. Dar angajatorul român mic devine sclavul angajaţilor şi, în fiecare zi, din ce în ce mai necompetitiv: preţuri mari ale materialelor la care adăugăm taxe vamale uriaşe, mână de lucru scumpă, într-o piaţă deloc echilibrată şi în care produsul românesc a fost ostracizat decenii. Primii ani de libertate au venit cu slogane în care săpunul «Fa» era mai tare decât orice şampon de urzici. Pe de altă parte, avem un angajat care lucrează 20 de zile pe lună, 10 luni pe an: o lună are concediu legal şi mai are încă 17 sărbători legale în care este liber.... ceea ce se reflectă în preţul produsului din nou".

Cu toate că are o mulţime de drepturi şi din ce în ce mai puţine obligaţii, angajatul român este greu de găsit şi are capacitatea de a migra fără a avea încă o conştiinţă profesională formată, precum în statele educate în acest sens, ne-a mai precizat Clara Rotescu.

• Mihaela Proicea, Bio Ortoclinic: "Medicii nu mai vor să lucreze în sistemul privat, statul acordă salarii mai mari"

Medicii nu mai vor să lucreze în sistemul privat, salariile acordate în sistemul medical de stat fiind mult mai mari, potrivit doamnei Mihaela Proicea, manager general Bio Ortoclinic.

Domnia sa ne-a declarat într-un interviu: "Acum 10 ani de zile era mult mai uşor. Diplomele româneşti din medicină sunt singurele recunoscute imediat, iar asta face ca foarte mult personal medical să emigreze. Şi mai grav este că medicii nu mai vor să lucreze în sistemul privat, statul acordând salarii foarte mari. (...) Stai cu teamă continuă că un medic de la tine abia aşteaptă să se deblocheze un post la stat, ca să plece acolo. Este un cerc vicios. Populaţia nu vrea să mărim preţurile, care ar fi singura variantă pentru a oferi salarii competitive".

• Cristian Pârvan, PIAROM: "Majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă şi nejustificată"

Creşterea "galopantă" a salariului minim pe economie este una dintre măsurile statului ce vin în defavoarea mediului de afaceri, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa a spus, recent, că majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri: "Măririle nu le comentăm - necesare, nenecesare -, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată şi fiecare cetăţean tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor". În opinia domnului Pârvan, ţara noastră nu face investiţii publice pentru că toţi banii se "duc" pe salarii. Preşedintele PIAROM susţine că o asemenea decizie va afecta mediul de afaceri, după ce acesta a avut de suferit în urma măsurilor adoptate anul trecut de Guvern prin care salariile au crescut în sectorul public cu 24%, iar în mediul privat cu numai 11%, generând un flux de plecări din mediul privat către stat.

• Cristina Chiriac, CONAF: "Competiţia nu se mai dă între antreprenori, ci între stat şi mediul antreprenorial"

La rândul său, Cristina Chiriac, preşedintele fondator al Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), ne-a declarat, într-un interviu: "Îmi este greu să recunosc, însă cea mai mare problemă a mediului antreprenorial o reprezintă concurenţa neloială exercitată de către stat. De ceva vreme, competiţia nu se mai dă între antreprenori, ci între stat şi mediul antreprenorial. Acest fapt a dat naştere unui curent foarte periculos - migraţia personalului calificat din mediul privat către diferite instituţii alimentate de la bugetul de stat. Forţa de muncă şi aşa puţină şi insuficient calificată a devenit brusc foarte scumpă, ceea ce a condus la creşterea costurilor de producţie şi implicit la scumpirea traiului de zi cu zi. Nu conştientizăm efectele acestor decizii, pentru că majoritatea oamenilor gândesc pe termen scurt, însă efectele se vor vedea, cu siguranţă, în următorii trei ani. Scăderea natalităţii coroborată cu alte aspecte demografice, sociale şi chiar culturale, nu creionează un viitor antreprenorial strălucit. Sper însă că reprezentaţii mediului de afaceri vor înţelege că ne confruntăm cu toţii cu aceleaşi probleme şi că vor colabora pentru a susţine o agendă economică solidă, pentru a construi o Românie Antreprenorială".

În opinia Cristinei Chiriac, prin dialog şi propuneri înaintate concret de către mediul de afaceri, pot fi făcuţi paşi în vederea îmbunătăţirii şi corectării derapajelor legislative. Preşedintele CONAF ne-a precizat: Proiectele noastre au fost trimise Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Deocamdată, suntem în faza de coagulare a comitetelor de lucru şi sper eu să decurgă totul bine, astfel încât să putem avea măcar o iniţiativă legislativă până în toamna acestui an".

• Mihai Ionescu, ANEIR: "Salariaţii din sectoarele exportatoare să beneficieze şi ei de facilităţi financiare"

Exportatorii nu au nimic împotriva creşterii salariului minim pe economie, pentru că sunt conştienţi că dacă oamenii nu sunt plătiţi atunci ei vor pleca şi nu este cazul, pentru că există comenzi în acest sector, este de părere Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa ne-a spus: "Ceea ce solicită exportatorii este ca, dacă tot s-a creat breşa cu înlesnirile financiare pentru salariaţii din mai multe sectoare economice, cum ar fi în IT şi în construcţii, atunci să beneficieze şi alte domenii, în care se face export - cum ar fi de exemplu textilele - de astfel de facilităţi".

• Ştefan Vuza, Chimcomplex: "Este bine că România iese din modelul învechit în care sunt plătiţi prost oamenii"

Şi Ştefan Vuza, acţionarul Chimcomplex, este de acord cu majorarea salariului minim, chiar dacă alţi antreprenori nu sunt de aceeaşi părere. Domnul Vuza ne-a precizat: "Este bine că România iese din modelul învechit în care sunt plătiţi prost oamenii şi intrăm în modelul adoptat de Ungaria şi Polonia în urmă cu mai mulţi ani de zile privind salarizarea. Trebuie să plătim mai bine, iar secţiile nerentabile nu avem decât să le închidem şi să găsim alte idei. De exemplu, noi am închis ambele unităţi de textile, dar oamenii îşi găsesc repede de lucru. Nu îi mai putem plăti prost pe oameni. Deşi suferim pe termen scurt, vom avea creşteri pe termen lung, dacă ne vom reprofila.

Suntem în mijlocul unei crize de forţă de muncă, astfel încât numai cine nu vrea nu are ce să muncescă. Astăzi, pe oricine dai afară are unde să se angajeze, dar, de asemenea, este nevoie ca şi oamenii să se reprofileze. Cu tot deranjul pe care îl au antreprenorii pe termen scurt, trendul salarial trebuie să fie de creştere. Noi, de exemplu, în chimie suntem pe locul al treilea în topul companiilor care plătesc cel mai bine, ca să nu ne plece specialiştii".

Ştefan Vuza a evidenţiat că, în Polonia, deja se întorc specialiştii plecaţi în urmă cu şapte ani în Franţa, Germania şi alte ţări, deşi salariile pe piaţa poloneză sunt la jumătatea celor din respectivele state, dar costurile cu chiriile şi utilităţile mult mai mici. În opinia domniei sale, acest fenomen va avea loc şi la noi în 4-5 ani, dar numai dacă vom plăti mai bine forţa de muncă.