Legea 5G a trecut de Camera Deputaţilor

Controversatul proiect de lege privind măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, care ar putea exclude compania Huawei din reţelele telecom din ţara noastră, a trecut, ieri, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 277 voturi pentru, un vot împotrivă şi 23 abţineri, în forma iniţiată de Guvern.

La proiect au fost depuse şapte amendamente, care au fost însă respinse. Cele mai relevante amendamente respinse au fost iniţiate de PSD, care solicita ca producătorii 5G să fie autorizaţi pe baza unor standarde tehnice, iar înlocuirea din reţele a echipamentelor producătorilor care nu obţin avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să se facă în 9 ani şi nu în 5 ani - aşa cum prevede proiectul de act normativ.

Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G - reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

"Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării", prevede proiectul adoptat.

Avizul conform al CSAT se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din: a) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent; b) absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului; c) lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului; d) funcţionarea produ­cătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.

Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.

Constituie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sanc­ţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri.

Proiectul de act normativ a fost iniţiat în urma memorandumului privind securitatea reţelelor 5G semnat de Guvernul României şi cel al SUA în anul 2019. Adoptarea acestui act normativ este obligatorie pentru lansarea licitaţiei 5G de la care Guvernul speră să atragă la bugetul de stat aproximativ 600 milioane de euro.

Proiectul adoptat de deputaţi va fi înaintat spre dezbatere şi aprobare Senatului, care este for decizional în legătură cu acest act normativ.

Amintim că, la începutul acestei luni, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a transmis adrese Senatului şi Camerei Deputaţilor în care solicita amânarea dezbaterii proiectului de lege, pe motiv că ar fi fost necesară o notificare prealabilă către Comisia Europeană.

Liberalul Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei IT din Camera Deputaţilor, a spus că demersul ministrului Economiei este "complicat de explicat", în condiţiile în care tema notificării Comisiei Europene a fost dezbătută anul trecut şi la nivel interministerial s-a stabilit că nu este necesară o astfel de notificare.

Totodată, de la publicarea proiectului în august 2020, autorităţile au primit numeroase solicitări de îmbunătăţire a acestuia de la jucători din industria telecom şi de la mai multe asociaţii, însă aceste propuneri nu au fost luate în considerare. În prezent, industria IT&C estimează că acest proiect va aduce pierderi de 9,3 miliarde de euro României, cauzate de posibila înlocuire a echipamentelor Huawei din reţelele de telecomunicaţii, dar şi de întârzierea creşterii economice şi a digitalizării.

Mai mult decât atât, specialiştii din domeniu susţin că proiectul de lege nu este aliniat practicilor recomandate de Uniunea Europeană, care se referă la fundamentarea legislaţiei din acest domeniu pe criterii şi verificări tehnice, indiferent de ţara de origine a furnizorului, şi nu pe criterii politice, generate de războiul comercial SUA-China.

Pe de altă parte, potrivit estimărilor unui studiu comandat de Ericsson, tehnologia 5G ar putea aduce economiei ţării noastre 7,8 miliarde de euro, până în anul 2025 (din care beneficiile aduse în zonele rurale ar urma să se ridice la 4,7 miliarde de euro), dar este foarte important ca România să dispună de un cadru legislativ predictibil. Investiţiile sunt deosebit de importante în ceea ce priveşte implementarea şi dezvoltarea reţelelor 5G, iar atunci când iau deciziile de investiţii, operatorii de servicii de telecomunicaţii îşi îndreaptă atenţia spre două aspecte esenţiale: preţul licenţelor de utilizare a spectrului şi valabilitatea licenţelor pentru frecvenţele disponibile. Potrivit Ericsson, accesibilitatea investiţiilor este foarte importantă, fiind necesar să existe un mediu cât mai propice pentru investiţii, astfel încât acestea să poată avea un grad bun de rentabilitate şi investitorii să îşi recupereze într-un timp rezonabil investiţiile făcute.