Legea, înfrântă la achiziţia de publicitate

Legea este înfrântă frecvent de autorităţi atunci când atribuie contracte de publicitate, potrivit unui raport prezentat, ieri, de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul unei conferinţe de presă.

Concret, publicitatea de stat se referă la anunţurile din presă prin care autorităţile prezintă informaţii de interes public (amenzi, achiziţii de bunuri şi servicii).

Ioana Avădani, directorul executiv al CJI, a declarat: "Facem acest studiu din 2004, când a apărut în zona publică suspiciunea că Guvernul utilizează fonduri de publicitate pentru a cumpăra presa favorabilă. În 2005 şi 2006, în urma unor intervenţii de-ale noastre la nivel legislativ, s-au impus cerinţe de transparenţă şi responsabilizare a autorităţilor publice în alocarea contractelor. În 2009, am vrut să vedem cum a funcţionat legea. Şi în prezent, legea funcţionează şchiop. Există multe modalităţi prin care autorităţile publice eludează legea sau o încalcă".

Ciprian Nicolae, expert în legislaţia privind achiziţiile publice, a explicat că, în ceea ce priveşte serviciile de publicitate media, există obligativitatea pentru autorităţi, conform OUG 34/2006, să dea anunţ atât pe site-ul www.e-licitatie.ro, cât şi pe www.publicitatepublica.ro.

Cu toate acestea, încă există autorităţi sau instituţii care nu numai că nu publică anunţuri şi invitaţii de participare pe www.publicitatepublica.ro, dar nici măcar nu sunt înregistrate ca autorităţi contractante pe acest site. Raportul CJI enumeră în această situaţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Ioana Avădani a afirmat: "Vorbim despre plătitori mari de publicitate. ANAF, de exemplu, este obligată să publice în presă toate anunţurile referitoare la bunurile executate silit".

Potrivit legii, în cazul în care pe parcursul unui an o autoritate cumpără servicii de publicitate de o valoare însumată de peste 15.000 de euro, pe site-urile sus menţionate trebuie prezentate o serie de informaţii cu privire la atribuirea contractelor de publicitate, proceduri care culminează cu publicarea unui raport final de evaluare, mai spune Ciprian Nicolae.

Cu toate acestea, doar pentru două dintre cele 345 de proceduri analizate de CJI a fost publicat raportul de evaluare a impacului prevăzut de lege, iar 54% din proceduri nu au fost publicate şi pe site-ul special rezervat contractelor de publicitate, www.publicitatepublica.ro.

O altă concluzie a studiului este că statul român a fost, în 2011, unul dintre actorii majori de pe piaţa de publicitate şi că, în timp ce bugetele de publicitate privată s-au diminuat chiar şi cu 50%, volumul bugetelor publice de publicitate s-au dublat faţă de 2010, în condiţiile în care transparenţa acestor contracte a scăzut.

În perioada ianuarie-octombrie 2011, autorităţile publice au oferit, spre contractare, bugete în valoare de peste 137 milioane de lei (circa 32, 5 milioane de euro), din care 75-80% reprezintă sume din proiecte cu finanţare nerambursabilă, mai arată raportul CIJ, care subliniază că, deşi Executivul a emis, la începutul lui 2010, un memorandum care a suspendat toa-te contractele de publicitate finanţate cu bani de la buget, s-au înregistrat în continuare proceduri de achiziţii finanţate pe această cale.

Alte probleme semnalate de raportul CJI se leagă de aspectele tehnice ale celor două site-uri, www.e-licitatie.ro şi pe www.publicitatepublica.ro.

Ioana Avădani explică: "Site-ul e-licitatie.ro are nişte motoare de căutare nu sunt foarte prietenoase. Baza de date este făcută de aşa manieră, încât, dacă nu ştii ce cauţi, nu găseşti ce-ţi trebuie. Nu există o formă unificată de înscriere a informaţiilor. De exemplu, pe www.e-licitatie.ro este folosit "judeţul Braşov", în timp ce pe www.publicitatepublica.ro apare denumirea de "Consiliul judeţean Bacău"

Trebuie să faci căutări după toate cuvintele-cheie care îţi trec prin cap, în speranţa că vei găsi un anunţ de publicitate. Acesta este doar un exemplu, problemele sunt multiple".

Totdată, directorul CJI mai atrage atenţia că, atunci când autorităţile publice alocă mai multe contracte, apelează la intermediari, la marile companii de publicitate. În această situaţie, deşi legea stabileşte că autorităţile trebuie să publice toate detaliile legate de beneficiarii finali ai contractelor de publicitate, acest lucru nu se întâmplă.

"Nu ştim unde ajung banii de publicitate şi nu acesta a fost scopul acestui raport. Ne-a interesat să ne asigurăm că autorităţile publice res-pectă legea. Am văzut cum o res-pectă. Faptul că nu o respectă ne alimentează suspiciunile că acest lucru se întâmplă pentru a favoriza anumiţi jucători din piaţă", a concluzionat Ioana Avădani.

Reprezentanţii CJI spun că au purtat deja discuţii cu noul premier, Răzvan Ungureanu, despre necesitatea transparentizării procedurilor de alocare a banilor publici în contractele de publicitate şi că aşteaptă ca lucrurile să se îndrepte cât mai curând.