EnglishProiectul de lege privind reglementarea stării de alertă a trecut de Parlament, după ce actul normativ elaborat de Guvern a fost adoptat, cu amendamente, şi de Camera Deputaţilor, cu .267 de voturi pentru, 26 împotrivă, 5 abţineri, 3 parlamentari nu au votat, în calitate de for decizional
Amintim că Senatul a aprobat, cu o zi înainte, iniţiativa legislativă a Cabinetului Orban.
Conform actului normativ adoptat de Parlament, dacă starea de alertă se instituie în cel puţin jumătate de ţară, e nevoie de încuviinţarea Parlamentului în termen de 5 zile, iar Legislativul poate modifica măsurile luate de Guvern la instaurarea stării respective.
Printre măsurile pe care le poate lua Guvernul, cu aprobarea Parlamentului se numără: restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte în spaţii deschise sau în spaţii închise; restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite; interzicerea ieşirii din zonele stabilite şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice; restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite; închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat; limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici; participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.
Actul normativ prevede reluarea următoarelor activităţi comerciale: vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului; activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului; activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală. Personalul care desfăşoară activităţile respective are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de marcat este obligatorie.
De asemenea, în actulo normativ se arată că, pe durata stării de alertă, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătăţii şi încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
În privinţa amenzilor, s-a decis ca în starea de alertă, maximul amenzii aplicate persoanelor fizice să fie 2500 de lei.
Dezbaterile generale asupra proiectului de lege au dat naştere la dispute politice între reprezentanţii grupurilor parlamentare, după ce aceştia au discutat în contradictoriu, pe parcursul întregii zile, în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.
Reprezentanţii Pro România şi ALDE au anunţat că nu vor vota proiectul de lege cu amendamentele aprobate de membrii Comisiei Juridice, deoarece nu consideră că acesta oferă destule garanţii că drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor vor fi respectate în următoarea perioadă.
Victor Ponta, preşedintele Pro România a declarat: "Credem că un stat care tratează cetăţenii ca pe nişte copii pentru care este nevoie de impunerea unor restricţii este o abordare total greşită. Soluţia corectă era de a opri această abordare mult prea restrictivă şi de a veni cu măsuri de sprijin pentru cetăţeni şi pentru firmele aflate în pragul falimentului. Această lege nu reporneşte România, ci o păstrează în haos. Nu este o lege care să îi ajute pe oameni, ci una care dă prea multă putere guvernului".
În baza aceleiaşi idei, deputatul Varujan Vosganian a arătat: "Nu am avut la dispoziţie datele care să ne permită să judecăm lucrurile, o evaluare a numărului de cazuri zilnice pe fiecare judeţ. Nu credem că e nevoie de o stare de alertă pe întreg teritoriul ţării, deoarece în cel puţin jumătate din judeţele ţării, starea de alertă nu se justifică. E limpede că această lege este conjuncturală, improvizată şi va trebui ulterior să purcedem la elaborarea unui alt act normativ privind managementul serios al situaţiilor de urgenţă".
Referitor la afirmaţiile reprezentantului ALDE, Alfred Simonis - liderul grupului deputaţilor PSD - a spus că Parlamentul, prin votarea acestui proiect de act normativ, nu decretează starea de alertă, ci creează cadrul legislativ pentru ca Guvernul să poată institui starea de alertă, stare ce va fi aprobată sau nu, ulterior, de Legislativ.
Alfred Simonis a precizat: "Acest proiect de lege cu privire la starea de alertă a fost un proiect întocmit prost de guvern, iar acest lucru este demonstrat de multele amendamente introduse de parlamentarii PNL. Din cauza incompetenţei guvernului Orban şi a faptului că a trimis târziu la Parlament această lege, vom avea trei zile de vid Covid. A trebuit să corectăm ticăloşiile puse de Guvern în acest proiect. Guvernul a venit cu amenzi aberante: 30.000 de lei. În România reală este o sumă colosală. Am corectat acest lucru, amenzile au fost mult diminuate. (...) Parlamentul va încuviinţa sau nu starea de alertă. Am introdus posibilitatea de a plafona preţurile la produsele medicale. (...) Dacă Guvernul va avea în hotărârea privind starea de alertă restricţionarea unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, vom amenda în Parlament acest act sau chiar mai rău - vom respinge instaurarea stării solicitată de Executiv".
În cadrul dezbaterilor generale, au ieşit în evidenţă contrele dintre reprezentanţii USR şi PNL.
Cătălin Drulă, USR, a afirmat: "Întregul proces de elaborare a acestei legi arată ca un fiasco, ca o secvenţă de bâlbe cu care ne-a obişnuit acest guvern în ultimile două luni. Am primit legea în ceasul al treisprezecelea, adică prea putin timp pentru a intra în vigoare la minim trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Gestionarea acestei crize de sănătate se face cu ochii doar pe sondaje, nu pe sănătatea populaţiei. Încheierea stării de urgenţă pe 15 mai este un obiectiv strict al preşedintelui Iohannis. Starea de urgenţă putea fi prelungită două zile sau o săptămână, cu mai puţine restricţii, dar s-a dorit înlocuirea ei cu starea de alertă, o noţiune inventată ce nu se regăseşte în Constituţie. Este un punct impus arbitrar şi electorialist de guvernare şi preşedinte".
În replică, Florin Roman, liderul grupului deputaţilor PNL a arătat: "Constat că, în ultima vreme, cei de la USR sunt mai populişti în declaraţii decât cei de la PSD şi fac o politică de tip băşcălie".
De partea contestatarilor formei iniţiale a proiectului s-au situat şi deputaţii UDMR, care, prin reprezentantul Benedek Zachariae au arătat de la tribuna Camerei că proiectul trimis de Guvern era inacceptabil.
Zachariae a spus: "Parlamentul a trebuit să practice o fină echilibristică, între exigenţele Constituţiei şi ale CCR. În loc ca Guvernul şi preşedintele Iohannis să vină cu soluţii viabile şi la timp, au preferat să pună pe agenda publică minorităţile etnice, pericolul furtului Ardealului şi oficializarea limbii maghiare în administraţia publică legislativă".
În apărarea liberalilor s-au situat deputaţii PMP, care au arătat că prioritară trebuie să rămânp protejarea vieţii cetăţenilor. Marius Paşcan, PMP, a spus: "Singura misiune este de a legifera regimul care urmează stării de urgenţă. Încercarea unor partide politice de a obţine puncte electorale din reglementarea stării de alertă este iresponsabilă".
Cel mai moderat în prezentarea poziţiei privind proiectul de act normativ legat de starea de alertă a fost Varujan Pambuccian, liderul grupului reprezentanţilor minorităţilor naţionale care a precizat că, deşi guvernul a întârziat nepermis de mult trimiterea în Parlament a acestei iniţiative, este necesară votarea acesteia, cu amendamentele adoptate în Comisia juridică, deoarece aprobarea reprezintă o chestiune de responsabilitate faţă de vieţile cetăţenilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
