Odelegaţie a Comisiei de la Veneţia a început, ieri, la Bucureşti o vizită de lucru cu privire la pregătirea unei opinii referitoare la modificările recente aduse Codului penal şi Codului de procedură penală de către Parlament. Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se întâlnesc cu toate părţile implicate în procesul de decizie: preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Justiţiei Tudorel Toader, reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Oficialii europeni dialoghează şi cu parlamentari, inclusiv cu membrii Comisiei speciale parlamentare pentru modificarea legilor justiţiei, cu asociaţii de judecători şi procurori, precum şi cu organizaţii ale societăţii civile.
Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar evaluarea urmează să fie prezentată în 19 octombrie. Alături de recomandările GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai bună soluţie posibilă pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene şi cu angajamentele europene ale României.
Primele discuţii ale reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia cu reprezentanţii autorităţilor române au avut loc, ieri, când membrii delegaţiei s-au întâlnit cu ministrul de justiţie, cu preşedintele ţării şi cu reprezentanţii CSM.
După întâlnirea cu oficialii europeni, ministrul Tudorel Toader a spus: "Comisia este în misiune de evaluare, discuţiile s-au purtat asupra proiectelor de lege pentru modificarea Codului Penal, Codului de Procedură Penală. Sigur, este contribuţia Ministerului Justiţiei privind transpunerea deciziilor Curţii Constituţionale, deciziile de admitere, deciziile interpretative şi, de asemenea, pentru consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi confiscarea extinsă. După aceea, cunoaşteţi că proiectele au fost trimise prin Guvern, au fost trimise la Parlament, Parlamentul le-a mai adăugat şi alte soluţii legislative şi acum au fost adoptate. Proiectele de lege sunt la Curtea Constituţională, care le va dezbate pe data de 17 septembrie".
El a adăugat că au fost multe întrebări referitoare la cele două proiecte de lege: "Am explicat câteva dintre soluţiile adoptate. Pe 16 şi 17 octombrie va avea loc sesiunea plenară a Comisiei de la Veneţia, la care voi participa în calitate de membru titular al acesteia".
În cadrul discuţiilor cu membrii delegaţiei europene, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat principalele probleme ridicate de noua formă a legislaţiei penale, aşa cum a fost votată de către Parlament. În acest context, Iohannis a susţinut că modificările codurilor penale diminuează predictibilitatea şi dezechilibrează sistemul judiciar, unul dintre efectele vizate fiind tocmai favorizarea unor politicieni cu dosare penale. Preşedintele a afirmat că este inacceptabilă distrugerea coerenţei legislative şi că modificările propuse de actuala majoritate parlamentară riscă să compromită efortul de consolidare a sistemului judiciar din ultimii ani.
Cu prilejul acestei întâlniri, membrii delegaţiei au menţionat că opinia Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală urmează a fi adoptată în cadrul Sesiunii Plenare din 19-20 octombrie 2018.
Delegaţia Comisiei de la Veneţia are programate, astăzi, întrevederi cu Bogdan Licu, adjuncutul procurorului general, cu reprezentanţii DNA şi DIICOT şi cu preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a afirmat că, dacă ar fi vorbit despre România în discursul de miercuri, mesajul nu ar fi fost unul pozitiv în totalitate. Înaltul oficial european a susţinut: "Aş spune că acesta este un subiect oarecum complicat. Dacă aş fi vorbit despre România, mesajul nu ar fi fost unul pozitiv în totalitate. Anul trecut a fost unul pozitiv şi cred în continuare că România şi Bulgaria trebuie să intre în spaţiul Schengen cât mai curând, dar în acelaşi timp trebuie să vedem rezultate în ceea ce priveşte respectarea statului de drept".
Din punctul său de vedere, Juncker a menţionat că are impresia că "există o uriaşă şi controversată dispută în România între preşedinte şi guvern şi o parte a Parlamentului", privind situaţia din ţara noastră în acest moment la capitolul stat de drept şi justiţie, şi că lucrurile nu sunt în regulă.