LEGISLAŢIE NEXIA: Plata TVA la încasarea facturii

Specialiştii reţelei de consultanţă NEXIA Internaţional ridică o serie de întrebări cu privire la aplicarea măsurii anunţate de Guvernul Româ­niei pentru modificarea plăţii TVA la încasarea facturii. Luminiţa Ristea, partener CRG NEXIA, a declarat: "Măsura anunţată de Guvern este una bine-venită în aparenţă. Pe de o parte trebuie să rezolve problemele de cash-flow ale societăţilor, să reducă evaziunea fiscală şi să contribuie la cresterea gradului de colectare a TVA la buget. Însă, pe de altă parte, implementarea acestei măsuri, fără o strategie detaliată de aplicare, poate să afecteze indirect mediul economic. Modificarea trebuie făcută cu multă responsabilitate astfel încât atât sistemul de stat pentru colectare, cât şi agenţii economici să fie pregătiţi. Dacă Guvernul va aplica măsura, aşa cum a anunţat, de la 1 ianuarie 2013, atunci organele statului ar trebui sa elaboreze cat mai repede norma de aplicare şi să ofere contribuabililor transparenţă şi o cât mai bună informare în legătură cu aplicarea măsurii. Dacă vom lăsa informarea pe ultima sută de metri, aşa cum suntem obişnuiţi, riscăm un mare haos. În calitate de consultanţi, am identificat doar câteva dintre problemele majore care pot apărea şi la care aşteptăm răspunsuri de la Guvernul României".

• Întrebarea 1 - Care sunt efectele secundare pentru contribuabili?

În condiţiile în care avantajele implementării noului sistem sunt evidente, nimeni nu vorbeşte despre dezavantajele care pot să apară, precum şi despre costurile suplimentare la care vor fi supuşi agenţii economici.

Trebuie menţionat că implementarea acestei măsuri poate genera o creştere a activităţilor contabile a societăţilor. Aceasta se traduce în ore şi competenţe suplimentare, deci în personal supliementar, la care se adaugă costurile cu actualizările de programe informatice pentru ţinerea evidenţei contabile. "În general, agenţii economici cu cifre de afaceri sub 500.000 nu sunt dispuşi să investească în servicii contabile şi fiscale de calitate, adesea evidenţa contabilă fiind deficitară. Odată cu aplicarea noii măsuri vor fi obligaţi să-şi suplimenteze activitatea contabilă şi implicit să plătească suplimentar pentru astfel de servicii, altfel riscând amenzi în urma controalelor fiscale", precizează Luminiţa Ristea.

• Întrebarea 2 - Cum se vor raporta declaraţiile în ROL-ul fiscal?

În România, sistemul contabil are la bază principiul contabilităţii de angajamente, adică facturile emise şi primite se înregistrează la data primirii lor şi nu la data decontării lor, respectiv, încasării şi plăţii. Principiul nu este cel al contabilităţii de casă, adică al înregistrării facturilor emise şi primite la data încasării, respectiv a plăţii lor, aşa cum se ţine în prezent con­tabilitatea în partidă simplă.

Dacă TVA-ul va fi plătit la încasare, atunci agenţii economici vor trebui practic să ţină două evidenţe fiscale: cea prezentă şi cea legată de încasări, care trebuie raportate separat. "Fără un mecanism bine pus la punct, această dublă raportare va îngreuna controlul sistemului de plată al TVA. Întrebarea este cum vom raporta TVA-ul firmei în ROL-ul fiscal al contribuabilului? La facturare (conform contabilităţii de angajamente) sau la plată/încasare conform contabilităţii de casă? O gestiune slabă a sistemului poate genera necorelaţii între înregistrările din contabilitate, jurnalele de TVA, deconturile de TVA şi fisa fiscală a contri­buabilului", consideră Luminiţa Ristea.

Mai mult, evidenţa dublă în contabilitate va trebui ţinută atât pentru emitentul facturii (data de emitere a facturii şi data plăţii TVA), cat şi pentru primitorul facturii. Acesta din urmă acesta va ţine evidenţa pentru furnizorii cu cifră de afaceri peste 500.000 Euro (pentru care poate deduce TVA în momentul primirii facturii) şi furnizorii cu cifră de afaceri sub 500.000 Euro (pentru care deduce TVA în momentul plăţii facturii).

• Întrebarea 3 - Care este baza de calcul a cifrei de afaceri de 500.000 euro pentru societăţile la care se aplică această măsură?

În mecanismul de aplicare a măsurii va trebui specificată data de referinţă la care se consideră cei 500.000 Euro, ca cifră de afaceri. Logic, ar trebui ca data de referinţă să fie 31.12.2011 întrucât situaţiile financiare sunt finalizate până în 31 mai din anul următor. Ce se întâmplă totuşi cu societăţile care au raportat la 31.12.2011 o cifră de afaceri de 500.000 euro, dar până la momentul aplicării măsurii (ex. 1.01.2013) au depăşit cifra de afaceri de 500.000?

Cum va monitoriza Ministerul de Finanţe evidenţa contribuabililor cu cifra de afaceri sub 500.000 Euro? Cum putem şti că o anume societate a înregistrat cifra de afaceri sub 500.000 Euro? "Dacă o firmă primeşte o factură de la un agent comercial cu cifră de afaceri sub 500.000 euro, va trebui să fie informată în acest sens pentru a deduce corect TVA-ul aferent. Aceas­tă informaţie va trebui cunos­cută nu prin declaraţia pe propria raspundere a partenerului de afaceri, ci printr-o înregistrare fiscală ce poate fi opozabilă tuturor terţilor", precizează Luminiţa Ristea.

• Întrebarea 4 - Se vor schimba softurile?

Sistemul informatic este extrem de important în implementarea noii măsuri fiscale. Reprezentanţii statului trebuie să ne informeze dacă softurile actuale vor fi schimbate sau updatate şi cu ce costuri. Există posibilitatea ca softurile mai vechi să nu poată fi adaptate acestor schimbări, generând costuri suplimentare pentru contribuabili, în condiţiile în care sunt modificate.