Leul, în bălării

• Este posibil ca Banca Centrală să fi intervenit (indirect) în piaţă

Moneda europeană a fost cotată, ieri, de Banca Naţională la 4,3523 de lei, acesta fiind un nou vârf istoric atins de moneda euro în raport cu cea naţională. La casele de schimb valutar, un euro putea fi cumpărat contra sumei de 4,45 lei şi vândut cu 4,15 lei, cotaţiile fiind asemănătoare cu cele de luni, cererea de euro fiind însă în scădere. Pe piaţa interbancară, însă, cursul a depăşit pragul de 4,4 lei/euro, spre finalul şedinţei.

Luni, leul se depreciase, de asemenea, la minimul istoric faţă de euro, cursul stabilit de Banca Naţională fiind de 4,3257 lei pentru un euro, în aparenta absenţă a Băncii Centrale din piaţa valutară.

Analiştii ING Bank consideră că în urma eliminării articolelor neconstituţionale ce se referă la reducerea pensiilor din textul legilor de reformă, reducerile salariale putând fi implementate, ţara noastră este mai aproape să primească următoarea tranşă de la Fondul Monetar Internaţional. "Credem că acest lucru se poate întampla la începutul lunii iulie şi ar trebui să sprijine moneda naţională pe termen scurt", spun analiştii.

Nicolaie Chidesciuc, economistul şef al ING Bank ne-a spus că este posibil ca euro să-şi continue, astăzi, aprecierea, însă Banca Centrală, dacă doreşte, poate stopa oricând deprecierea leului.

"Dacă în ultimii doi ani BNR s-a opus cu fermitate deprecierii leului, acum permite slăbirea leului în ciuda mesajelor transmise până acum prin diferiţi oficiali ai instituţiei", ne-a declarat domnul Chidesciuc.

Georgiana Constantinescu, analist în cadrul Credit Europe Bank, ne-a spus că, ieri, piaţa a fost mai calmă. "Ieri dimineaţă au fost mai mulţi jucători care au vândut euro.

Este posibil ca BNR să fi intervenit indirect în piaţa valutară, prin intermediul altor jucători, pentru a mai deprecia moneda europeană", a spus domnia sa. Analiştii spun că nici climatul extern nu este benefic cursului de schimb.

• Puţine sunt firmele care folosesc strategii de hedging

Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit, spune că peste 70% dintre IMM-urile care efectuează operaţiuni de import-export rămân expuse riscului valutar, întrucât nu aplică strategii de hedging (n.r transferarea riscului valutar către terţi) care să îi protejeze pe importatori de aprecierea monedei europene şi, respectiv, pe exportatori, de deprecierea acesteia. "Strategiile de hedging sunt, din păcate, utilizate prioritar de companiile locale mari şi de cele multinaţionale; majoritatea firmelor mici şi mijlocii rămân expuse riscului valutar, care, în condiţiile actuale de criză, le afectează o dată în plus în mod negativ cash-flow-ul", a arătat Mirela Şerban.

În cazul importatorilor, aprecierea monedei europene presupune un risc întrucât aceştia importă mărfuri pe care le introduc la vânzare la un anumit curs de schimb, iar în cazul în care moneda europeană se apreciază, în momentul în care aceştia trebuie să cumpere euro pentru a achita mărfurile importate, au nevoie de mai mulţi lei decât au încasat/ previzionat. În cazul exportatorilor, aceştia îşi vând produsele pe piaţa externă, considerând un anumit curs de schimb la care au înregistrat costurile de producţie. În cazul în care euro se depreciază în momentul încasării contravalorii produselor, acesta va vinde euro obţinând mai puţini lei decât a investit pentru producţia respectivă.

"În primul trimestru al anului curent, cursul BNR a evoluat de la 4,2265 lei pentru un euro pe 4 ianuarie, la 4,0958 lei pentru un euro în data de 31 martie, marcând astfel o variaţie de 3,09%. Din 1 aprilie până în prezent, cursul valutar a avut o evoluţie în sens invers, ajungând din nou la peste 4,2800 lei pentru un euro. Pentru exportatorii, respectiv, importatorii care nu s-au protejat împotriva riscului valutar, acestea au fost pierderi care au afectat pe de o parte profitul, iar pe de altă parte cash-flow-ul necesar desfăşurării activităţii, în condiţiile în care şi aşa piaţa întreagă este afectată de lipsa de lichidităţi", a arătat Mirela Şerban. Domnia sa spune că înainte de criza economică, o pierdere de 3- 4% era suportabilă, fiind, în general cu mult inferioară adaosurilor comerciale, în prezent însă, exportatorii trebuie să menţină preţurile cât mai jos pentru a fi competitivi pe pieţele externe, iar importatorii reduc preţurile întrucât consumul intern este la cote reduse. Astfel, diferenţele de curs valutar contează în prezent foarte mult. "Fluctuaţiile de curs valutar sunt printre puţinii factori de ale căror emoţii managerii pot scăpa în perioada actuală", mai spune Mirela Şerban.