Liberalii au trimis Legea plafonării dobânzilor la CCR

Legea plafonării dobânzilor a fost trimisă la Curtea Constituţională a României, de Grupul Parlamentar PNL.

Senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir a scris, pe pagina sa de Facebook: "Deşi mulţi au sperat că PNL-iştii nu vor ataca la CCR Legea plafonării dobânzilor, s-au înşelat. Eu ştiam că o vor face, pentru că e limpede că au mari interese să protejeze profiturile băncilor şi IFN-urilor. Legea plafonării dobânzilor ar fi o mare gură de oxigen pentru toţi cei care au contracte în derulare la bănci şi IFN-uri, cât şi pentru cei care se vor împrumuta în viitor.

Românii plătesc costuri triple cu creditarea faţă de cetăţenii europeni, iar profiturile băncilor sunt triple în România faţă de media europeană!

De ce nu vreţi să uşuraţi povara ratelor românilor? De ce nu vreţi ca românii să platească rate mai mici? E şi legal, dar mai ales aşa e drept să fie! Majoritatea ţărilor din UE au dobânzile plafonate de multă vreme! Prin atacarea la CCR nu faceţi decât săprelungiţi chinul celor trei milioane de români care plătesc rate incorecte la bănci şi IFN-uri! Ce argumente aveţi? Că-i lege populistă? Să faci dreptate oamenilor e populism?"

După ce legea a trecut de Parlament, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a subliniat: "Băncile şi IFN-urile nu mai pot practica ce dobânzi vor! Legea se aplică şi credirelor în derulare şi prevede:

1. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR +2%;

2. Pentru creditele de consum, DAE nu va depăşi dobânda de referinţă a BNR +15%;

3. Pentru creditele de consum mai mici de 15.000 lei, suma totală de rambursat nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate.

Textul legislativ care prevede plafonarea dobânzilor a trecut de Parlament, fiind votat, în 6 mai, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 205 voturi pentru şi 97 împotrivă.

Proiectul de lege, iniţiat de senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, face parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Despre conţinutul celor patru legi ne-a vorbit, recent, avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat textele legislative, explicând: "Unul dintre proiecte vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătăresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă. Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate".

Principala modificare legislativă este aceea care presupune că, dacă ai împrumutat x lei de la un IFN, vei returna cel mult dublul sumei, evidenţiază reprezentanţii Asociaţiei CREDERE.

La începutul lunii martie, toate cele patru proiecte de lege din domeniul bancar au fost avizate pozitiv de deputaţii din comisiile de specialitate (Economică, de Buget şi cea pentru Industrii).

Aceste legi reprezintă un cadou făcut creditorilor financiari, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a spus, după şedinţa comună a comisiilor de specialitate: "Textele de lege au fost făcute în aşa fel încât să asigure rezilienţa contractelor, nu să le desfiinţeze, şi să nu lase debitorul să ajungă în situaţie de ruină financiară, care înseamnă insolvabilitate, care înseamnă imposibilitatea de plată. Când vorbim de zece debitori care nu îşi pot plăti datoria, atunci este o chestiune gestionabilă, eventual printr-o cesiune de creanţe, cu sau fără caracter speculativ. Gestionabilă este şi situaţia în care avem 10.000 de astfel de debitori, dar când vorbim de 100.000 de astfel de cazuri, de 1 milion, cum este cazul la noi cu supra-îndatoraţii, atunci nu mai este vorba doar de ruina acelor oameni, ci şi de o problemă extrem de gravă de cash-flow pentru creditorii financiari. Pentru că, dacă eu sunt insolvabil, nu pot plăti. Faptul că îmi iei casa nu face decât să agraveze din punct de vedere financiar situaţia mea, dar situaţia ta, ca bancă, nu se îmbunătăţeşte, pentru că îmi iei casa la 10 lei, deşi ea costă 50 de lei. Ulterior, pentru stat va deveni o povară suplimentară să aibă tot felul de cheltuieli de asistenţa socială, cu educaţia copiilor, cu sănătatea, pe care eu nu le mai pot plăti. În plus, îmi popreşti o treime sau jumătate din salariu şi eu nu mai pot consuma.

În consecinţă, aceste măsuri sunt auto-protective pentru bănci şi nu ar trebui să se opună acestora. Un cost suportabil pentru unii debitori este o foarte bună reclamă pentru viitorii debitori.

Românul vede ce se întâmplă în Franţa, unde dobânda pentru creditele ipotecare este de 4-5 ori mai mică decât la noi, reacţia băncilor noastre este extrem de furibundă, după care te vând colectorilor de creanţe, vede că nu există niciun fel de înţelegere pentru aceşti oameni şi, în aceste condiţii, potenţialii debitori nu se mai împrumută. Ştiind, însă, că dobânzile sunt plafonate, că nu pot fi aruncaţi în stradă pentru orice neplată etc., intenţia oamenilor de a se împrumuta la bancă va fi mult mai mare şi banca va vinde mai mult. De aceea, să se opună unor astfel de reglementări este auto-distructiv pentru sectorul bancar. În concluzie, în primul rând creditorii financiari şi abia în subsiodiar debitorii trebuie să fie mulţumiţi că au trecut aceste legi".

Aceste proiecte legislative au provocat noi îngrijorări în rândul bancherilor, care avertizează că eventuala aprobare a pachetului de legi din sectorul bancar conduce, printre altele, la scăderea creditării şi chiar a Produsului Intern Brut (PIB).

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a subliniat, recent, impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

Alte urmări preconizate de KPMG vor fi:

- Diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar;

- Creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe;

Creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea riscului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.

E.O.