Libra Internet Bank - Buletin Macroeconomic Special

Datele semnal arată că produsul intern brut a pierdut viteză în ultimul trimestru din 2024, avansul anual coborând la +0,9%, de la +1,2% în trimestrul anterior. În aceste condiţii, creşterea economică în 2024 a scăzut la +0,9%, de la 2,4% în 2023, transmite Libra Internet Bank într-un comunicat pentru redacţie.

Până la momentul publicării structurii detaliate a creşterii PIB pentru ultimul trimestru al anului trecut şi pe tot anul 2024, putem anticipa câteva tendinţe pe baza interpretării indicatorilor cu frecvenţă ridicată publicaţi lunar de Institutul Naţional de Statistică, indicatori care acoperă 75% din produsul intern brut.

Activitatea de comerţ, în principal cel cu amănuntul şi apoi cel auto, a avut o evoluţie pozitivă, în trimestrul al IV-lea. Orientarea gospodăriilor spre achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată şi de uz curent, inclusiv dotare şi întreţinere a locuinţelor şi creşterea rapidă a creditul de consum pe fondul consolidării veniturilor a susţinut activitatea de comerţ în ultimul trimestru din 2024, ca de altfel la nivelul întregului an.

Industria pare să fi avut în trimestrul al IV-lea din 2024 o performanţă mai bună, iar aceasta s-a datorat sectorului prelucrător susţinut în bună măsură de producţia bunurilor de capital şi de folosinţă îndelungată. Din păcate, avansul din ultimul trimestru nu a fost suficient pentru ca industria să reintre în teritoriu pozitiv la nivelul întregului an, mai ales că industria extractivă şi producţia de energie au continuat să dezamăgească.

Celelalte semnalele primite din economie au fost slabe. Pe baza datelor din lunile octombrie şi noiembrie, construcţiile par să fi încheiat trimestrul al IV-lea, şi chiar întregul an, în scădere, iar segmentul serviciilor destinate companiilor a continuat să scadă per ansamblu, anulând evoluţia ceva mai bună a serviciilor prestate în special populaţiei, cu precădere în zona hotelurilor, a serviciilor recreative şi jocurilor de noroc, precum şi a altor servicii. În acelaşi timp, agricultura a continuat, destul de probabil, să furnizeze o contribuţie negativă la avansul economic în ultimul trimestru, iar aceasta cu siguranţă a frânat autoconsumul şi implicit avansul consumul privat.

"Pentru anul 2025, vedem încă posibilă o creştere economică de 1,6%, în condiţiile unui efect de bază favorabil prin comparaţie cu anul 2024 când s-a înregistrat o creştere economică modestă, a reluării susţinute a investiţiilor pe baza atragerii de fonduri europene dar şi a unei inerţii pozitive a consumului gospodăriilor ca urmare a creşterii veniturilor mult peste inflaţie în anul anterior. Rămâne însă incertitudinea cu privire la un eventual impact al consolidării fiscale asupra creşterii economice, într-un context în care evoluţiile interne şi internaţionale ar putea obliga guvernul să implementeze un set de măsuri fiscale în scopul apropierii deficitului bugetar de ţinta ambiţioasă de 7% din PIB în 2025", precizează Libra Internet Bank în comunicat.

Scăderea uşoară a inflaţiei anuale în ianuarie a.c. până la 5% (5,1% în decembrie 2024) s-a datorat în totalitate unui efect de bază favorabil, în condiţiile în care inflaţia lunară de peste 0,9% a fost cea mai mare din ultimele douăsprezece luni. Creşterile lunare ale preţurilor la alimente, produse nealimentare şi servicii au fost la maximul a cel puţin 1 an, iar aceasta arată că presiunile inflaţioniste îşi fac simţită din plin prezenţa.

Scumpirile lunare în ianuarie au fost în general ample, pe lângă cele la alimente, cele mai mari creşteri de preţuri fiind observate la energie electrică, gaze, combustibili, mobilă, medicamente, apă şi canal, transporturi sau servicii poştale. O veste ceva mai bună a fost că inflaţia anuală CORE2 ajustat a încetinit la 5,1% în ianuarie a.c. după o serie de patru luni consecutive când a stat la circa 5,6%.

"Continuăm să anticipăm că inflaţia va fluctua pe parcursul anului 2025 peste marginea superioară de 3,5% a intervalului ţintă de inflaţie a BNR (2,5%±1pp). Riscurile la adresa inflaţiei se menţin ridicate pentru perioada următoare, iar acestea derivă în general din evoluţia preţurilor la energie, procesul de consolidare fiscală şi efectul creşterilor salariale şi de pensii din 2024 în special în prima parte a acestui an, în condiţiile unei oferte reduse. Vedem o prima fereastră de oportunitate pentru reducerea dobânzii de către banca centrală abia în partea a doua acestui an, însă aceasta va depinde de impactul măsurilor de consolidare fiscală asupra inflaţiei, precum şi de amploarea presiunilor de depreciere a leului", mai menţionează Libra Internet Bank în comunicat.