Liniştea dinaintea furtunii se apropie de sfârşit în Spania

Nimeni nu credea că Spania şi Portugalia vor fi amendate cu până la 0,2% din PIB pentru depăşirea ţintei de deficit bugetar din Pactul de Stabilitate, mai ales că nici Franţa nu a fost amendată, "pentru că este Franţa", după cum a declarat Jean-Claude Juncker.

Chiar şi fără astfel de precedente, oricum cele două ţări iberice nu ar fi fost amendate, având în vedere "neliniştea" care se răspândeşte în Europa.

"Statele Uniunii Europene au decis să anuleze amenda pentru Spania şi Portugalia şi au stabilit noi termene pentru aducerea deficitului bugetar sub ţinta din Pactul de Stabilitate", se arată într-o ştire Reuters.

Decizia din Consiliul UE a venit în urma propunerilor înaintate de Comisia Europeană. Noul termen pentru Spania este 2018, iar ambele ţări trebuie să prezinte planuri de acţiune până la mijlocul lunii octombrie 2016. După vacanţă, Comisia Europeană va decide dacă va suspenda acordarea unor fonduri europene Spaniei şi Portugaliei în 2017, după cum mai arată Reuters.

În condiţiile în care economia Spaniei se "bate" cu a României pentru primele locuri în clasamentul european al creşterii şi criza politică pare să se îndrepte către o soluţie de compromis, viitorul arată bine.

Financial Times a scris recent că "bancherii şi oficialii financiari din Spania se bucură de o vară liniştită", pe fondul rezultatelor mulţumitoare obţinute la ultimul test de stres al Autorităţii Bancare Europene şi a progresului înregistrat în ceea ce priveşte restructurarea sistemului bancar.

Mai mult, "băncile noastre se află acum în poziţia de a finanţa redresarea economică fără nicio problemă", după cum a declarat Jose Maria Roldan, preşedintele Asociaţiei Băncilor Spaniole, pentru FT.

Dar este justificat acest optimism al bancherilor şi autorităţilor spaniole? Nu cumva liniştea despre care scrie Financial Times este, de fapt, doar calmul dinaintea furtunii?

Din păcate pentru Spania, "performanţa" economică din ultimii ani se poate dovedi iluzorie, în condiţiile în care gradul de îndatorare al sectorului privat este încă deosebit de ridicat, iar datoria publică a cunoscut o creştere explozivă. Reformele structurale încă se lasă aşteptate.

În clasamentul datornicilor de la Eurostat, Spania ocupă locul 6, cu o datorie publică de 100,5% din PIB în T1 2016, după Grecia (176,3%), Italia (135,4%), Portugalia (128,9%), Cipru (109,3%) şi Belgia (109,2%).

Toate aceste estimări se calculează pe baza Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), însă aici se apelează la "ajustări" statistice ale componentelor datoriei publice. Ajustările exclud anumite datorii ale administraţiei centrale, administraţiilor regionale sau ale companiilor de stat din totalul datoriei publice, iar rezultatul este raportat la Eurostat.

Cotidianul El Economista a scris recent că datoria publică "reală" a Spaniei a depăşit 1,5 trilioane de euro în T1 2016 şi reprezintă 140,5% din PIB, în condiţiile în care datoria "oficială" este de 1,095 trilioane de euro, adică de 100,5% din PIB.

Într-adevăr, conform datelor de la Banca Spaniei, datoria publică totală a fost de 1,53 de trilioane de euro în primul trimestru al anului curent, un nou record, iar divergenţa faţă de datoria publică "oficială" s-a accentuat din 2012 (vezi graficul 1). Raportată la PIB, datoria publică totală a atins un maxim de 144,2% în T4 2014. (vezi graficul 1)

Creşterea accelerată a datoriei publice în ultimii patru ani nu a fost însoţită, după cum era normal, şi de o creştere pe măsură a costurilor de finanţare, care ar fi trebuit să reflecte riscul mai ridicat al default-ului suveran.

Dimpotrivă, randamentul obligaţiunilor emise de guvernul de la Madrid cu maturitatea la 10 ani s-a prăbuşit până la minime istorice, pe fondul derulării programului de relaxare cantitativă al BCE.

Conform datelor de la Investing.com, randamentul obligaţiunilor de 10 ani a coborât până la 1,43% în T1 2016, de la 5% în T1 2013, iar în ultimele zile au ajuns aproape de 0,9%.

Tot datele de la Banca Spaniei arată că din T4 2008, când Produsul Intern Brut a atins recordul de 1,116 trilioane de euro, datoria publică totală a crescut de peste două ori şi jumătate până în T1 2016, în timp ce economia se află cu 2,4% sub nivelul înregistrat în urmă cu aproape opt ani (vezi graficul 2).

Această "performanţă" a fost posibilă ca urmare a creşterii cu 340 de milioane de euro pe zi a datoriei publice a Spaniei de la sfârşitul anului 2007 până în T1 2016, după cum mai scrie El Economista.

Indiferent dacă luăm sau nu în considerare "necesitatea" creşterii datoriei pentru eliminarea efectelor crizei economice şi financiare, iresponsabilitatea fiscală a autorităţilor de la Madrid ar fi trebuit "pedepsită", chiar dacă numai în mod simbolic. Bineînţeles că de pedeapsă ar fi "beneficiat" doar cetăţenii spanioli şi nu conducătorii pe care i-au ales.

Oare nu ar trebui regândit tot acest cadru de disciplinare al naţiunilor europene, astfel încât să nu mai fie pedepsiţi doar cetăţenii, ci şi conducătorii, care, atunci când nu îşi respectă promisiunile, să fie scoşi din scenă fără pensii speciale, în loc să fie "promovaţi" la Bruxelles?

Pentru Daniel Gros, directorul instituţiei Center for European Policy Studies din Bruxelles şi fost consultant economic al Comisiei Europene, decizia autorităţilor europene, de a "ierta" Spania, nu reprezintă decât un alt pas către "moartea tăcută a guvernanţei din zona euro".

În articolul său, publicat pe site-ul Project Syndicate, Gros arată că însuşi Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe al Germaniei, a cerut comisarilor europeni să nu treacă la aplicarea sancţiunilor. Da, este vorba de acelaşi "războinic" al idealurilor europene care a fost gata să îngroape Grecia fără drept de apel.

"Liniştea relativă a publicului şi a presei arată că susţinerea regulilor fiscale s-a estompat în Europa", mai scrie Daniel Gros, iar reducerea deficitelor nu mai reprezintă o prioritate.

În aceste condiţii, "decizia Comisiei Europene de a merge mai departe pe calea înfăptuirii unei "adevărate' Uniuni Economice şi Monetare este lipsită de sens", deoarece "este mai clar ca niciodată că statele membre ale UE acordă prioritate imperativelor politice interne în faţa regulilor comune şi a binelui comun european".

Comisia Europeană şi Consiliul UE au iertat Spania pentru depăşirea deficitului, dar cine îi va "ierta" şi datoria pe care nu poate să o plătească? Va fi stinsă tot prin tiparniţa BCE?