Lipsa de informare a consumatorului, taxată la cumpărarea produselor alimentare tradiţionale

Românii nu fac diferenţa între produse alimentare tradiţionale, locale şi ecologice, ceea ce aduce producătorii în faţa unui consumator neinformat, care plăteşte de 2 ori mai mult pentru produse pe eticheta cărora scrie "tradiţional", este concluzia unei dezbateri organizate în Capitală, informează NewsIn.

Susţinători ai mişcării Slow food, directorul Muzeului Ţăranului Român, Vintilă Mihăilescu, freelancer-ul în publicitate Florin Dumitrescu şi arhitectul Teodor Frolu au vorbit marţi seara, în mansarda librăriei Cărtureşti, la un pahar de ţuică tradiţională, despre produsele tradiţionale şi locale româneşti, dar şi despre mişcarea care se opune industrializării pieţei alimentare.

În opinia lui Mihăilescu, există o creştere exponenţială a cererii de produse tradiţionale, iar oferta începe să crească pe măsură, însă într-un mod haotic. "Tradiţia a devenit valoare adăugată, în momentul în care spui cu convingere despre un produs că este tradiţional, automat omul e dispus să plătească dublu. În ultima vreme, în România, a început să se simtă o reacţie la mâncarea standardizată, pe care eu o numesc "obiect comestibil neidentificat" sau mcdonald-izare", a declarat Mihăilescu.

Directorul Muzeului Ţăranului Român a declarat că, în România, eticheta de tradiţional este "foarte generică", adăpostind produsele tradiţionale, locale, bio şi ecologice. Oamenii definesc produsele tradiţionale în diferite moduri - "ca la mama acasă", "cum făcea bunica", "ca în copilărie" sau "făcut în casă". "Avem acum şi o inventivitate în crearea tradiţiilor, a apărut brânza tradiţională de capră, deşi la noi nu s-a făcut nciodată decât brânză de oaie şi de vacă... Acum oamenii cumpără brânza de capră, întrebându-se cum de nu au ştiut până acum de această tradiţie "românească" ", a mai declarat Mihăilescu.